70% dintre moldoveni manifestă îngrijorare față de mediul înconjurător
Sondajul, realizat la finalul anului 2025 pe un eșantion reprezentativ de 1.335 de persoane adulte, arată că îngrijorarea privind mediul este mai ridicată în rândul femeilor, persoanelor vârstnice și a locuitorilor urbani. Principalele motive ale acestei preocupări sunt legate de impactul asupra sănătății și al generațiilor viitoare, abia apoi de efectele asupra agriculturii, resurselor naturale și fenomenelor meteorologice extreme.
Cu toate acestea, nivelul de informare perceput este mediu, 55% dintre respondenți considerându-se informați, deși sociologul Vasile Cantarji menționează că această autoevaluare este exagerată. O tensiune paradoxală a fost observată în localitățile unde lipsește serviciul de gestionare a deșeurilor, dar totuși există o percepție pozitivă a acestuia în rândul sătenilor.
Comportamentele ecologice sunt mai frecvent adoptate când acestea nu implică costuri sau infrastructură complexă. Spre exemplu, mulți locuitori recunosc că aruncă deșeurile în locuri amenajate, preferă să meargă pe jos și economisesc apă și energie. În schimb, reciclarea și colectarea separată rămân limitate din cauza lipsei infrastructurii. Totuși, între 40% și 60% dintre cetățeni utilizează produse ecologice, donează obiecte uzate sau folosesc pungi biodegradabile.
Principalele bariere identificate în adoptarea unui comportament verde sunt lipsa infrastructurii, costurile ridicate și informarea insuficientă. Între 34% și 37% dintre respondenți cer sprijin din partea autorităților. Totodată, lipsa încrederii în sistemul de reciclare – din cauza percepției că procesul nu este complet – necesită campanii de conștientizare mai eficiente.
Mobilitatea ecologică este foarte redusă în țară, doar 8% dintre respondenți folosind hibrizi sau mașini electrice, iar sub 2% deținând automobile complet electrice. Majoritatea sunt reticenți să treacă la vehicule verzi din cauza costurilor, iar doar 11% au planuri concrete în această privință.
În ceea ce privește eficiența resurselor, 33% dintre cetățeni admit că risipesc apă sau energie, iar 25% sunt preocupați de risipa alimentară. 90% apreciază că un consum responsabil ar aduce economii semnificative. Măsurile accesibile, precum iluminatul LED sau deconectarea aparatelor în stand-by, sunt des utilizate, în timp ce investițiile mai mari, precum izolarea locuințelor, sunt rare datorită costurilor.
Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, a subliniat că tranziția verde trebuie să fie acceptată și înțeleasă de populație, nu impusă. Oficialii PNUD Moldova au remarcat că extinderea sistemelor de colectare a deșeurilor și cooperarea instituțiilor sunt esențiale pentru succes.
Barometrul a fost realizat de Centrul CBS-AXA pentru PNUD Moldova, în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”. Datele arată atât potențialul pentru adoptarea unui comportament verde, cât și provocările externe și interne ce trebuie depășite pentru o transformare ecologică reală.
