România, protejată de NATO în fața unei eventuale amenințări iraniene
Un atac iranian asupra teritoriului României este extrem de puțin probabil, în condițiile protecției oferite de multiplele bariere succesive ale sistemului de apărare NATO și a costurilor tehnologice uriașe pe care Teheranul nu și le poate permite în acest moment, susține expertul în științe politice Laurențiu Pleșca. Acesta analizează contextul tensiunilor actuale din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru securitatea națională a României, aflată într-o poziție strategică ca pilon logistic pentru forțele americane în regiune.
Potrivit lui Pleșca, România a depășit simpla condiție de stat membru NATO protejat pasiv, asumându-și un rol activ de furnizor de securitate regională pe flancul estic al Alianței. Țara noastră a acceptat solicitarea Statelor Unite de a găzdui temporar echipamente și forțe militare americane suplimentare, consolidând astfel sprijinul pentru apărarea colectivă în regiune. „România încearcă să se definească ca un actor NATO în flancul Estic care nu este doar un beneficiar de securitate, ci încearcă să devină de fapt un furnizor activ de securitate regională. România a dat curs solicitării invitației Statelor Unite în a sprijini dislocarea temporară pe teritoriul țării a unor echipamente și forțe militare americane suplimentare, pe lângă cele care au fost până acum. Dar, foarte mare atenție, este în scop defensiv”, a declarat Pleșca în cadrul emisiunii Moldova 1.
Expertul a atras atenția asupra impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra țărilor din proximitate și asupra partenerilor occidentali, inclusiv România, prin intermediul șocurilor economice produse de creșterea prețurilor la carburanți și gaze naturale. Un factor esențial îl reprezintă blocajele din Strâmtoarea Ormuz, o rută comercială vitală care concentrează aproximativ 20% din traficul economic global și esențială pentru aprovizionarea energetică internațională. „Acest conflict din Orientul Mijlociu, de fapt, afectează foarte mult țările din vecinătate, și chiar partenerii transatlantici, partenerii europeni, inclusiv România. Având în vedere șocurile economice prin prețurile la carburanți, prețurile la gaze, vedem un trafic tot mai scăzut în strâmtoarea Ormuz, care de fapt reprezintă 20% din traficul economic global al lumii”, a explicat politologul.
În ceea ce privește capacitatea României de a face față unei amenințări directe, acesta a subliniat rolul crucial al infrastructurii antirachetă amplasată pe teritoriul național. Aceasta a fost creată special pentru a intercepta eventuale atacuri cu rachete balistice din regiuni precum Iranul. „Acest scut antirachetă, când a fost instalat pe teritoriul României, se spunea că este împotriva unui eventual atac din partea Iranului, chiar dacă știm cu toții că mai iminent ar fi probabil un atac poate din partea Federației Ruse”, a precizat Pleșca.
Mai mult, România este protejată nu doar de propriul scut, ci și de multiple sisteme defensive NATO situate în Turcia, ceea ce face un atac direct imposibil de realizat fără un cost extrem de ridicat pentru Iran. „Până la România, sunt cel puțin câteva scuturi NATO pe teritoriul Turciei. Ar însemna că Iranul trebuie să folosească forțe extrem de costisitoare și rachete balistice care să aibă o distanță foarte mare și nu posedă în momentul de față un arsenal atât de mare pentru a cheltui astfel de rachete în a ținti, de exemplu, România. Deci, scopul Iranului în acest moment este să angreneze în conflict poate cât mai multe țări care adăpostesc baze militare americane”, a explicat expertul.
Pe plan geopolitic, există o diferență de abordare între Statele Unite și Israel în ceea ce privește criza din Orientul Mijlociu. În timp ce Israelul urmărește o schimbare de regim la Teheran, Washingtonul încearcă să evite un conflict prelungit care ar putea slăbi administrația americană înaintea alegerilor prezidențiale din SUA. „Mare atenție la izul electoral, în dezbaterea americană, în politica internă, prețul la pompă este mereu ceea ce decide cine câștigă alegerile”, a adăugat Laurențiu Pleșca.
Contextul escaladării tensiunilor din regiune a început în data de 28 februarie, când Israelul și Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului, președintele american de atunci, Donald Trump, motivând acest conflict prin necesitatea eliminării amenințărilor provenite din partea regimului iranian. Iranul a răspuns prin propriile lovituri, ceea ce a dus la o creștere accentuată a tensiunilor în Orientul Mijlociu, dar și la creșteri considerabile ale prețurilor carburanților pe piețele internaționale, amplificate de blocajele din Strâmtoarea Ormuz, unde circulă aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial.
