Primarul și viceprimarul din Durlești rămân arestați pentru escrocherie cu terenuri
Primarul orașului Durlești, Eleonora Șaran, și viceprimarul Mihail Enachi vor rămâne în arest pentru încă 30 de zile, după ce Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis cererea procurorilor de prelungire a măsurii preventive în cazul unui dosar privind escrocheria cu terenuri publice. Decizia instanței a fost luată în cadrul unei ședințe de judecată desfășurate pe 6 martie, în timp ce angajați ai primăriei au organizat un protest pentru a-și arăta sprijinul față de cei doi oficiali.
Primarul Eleonora Șaran a fost prima prezentată în fața judecătorilor și a fost escortată în sala de audieri în contextul manifestației de solidaritate din interiorul instanței. În timpul interogatoriului, instanța a întrebat-o dacă a convins localnicii să își vândă terenurile. Șaran a negat acuzațiile, iar avocatul ei a anunțat intenția de a contesta decizia de prelungire a arestului, argumentând că măsura este neîntemeiată și că primarul dorește să coopereze cu procurorii pentru clarificarea întregii situații.
Avocatul Sorin Tighinean a precizat că Eleonora Șaran a cerut încă din 6 martie să fie audiată de procurori, însă cererea nu a fost aprobată. „Dumneaei optează să declare nevinovăția și dorește să explice toate detaliile referitoare la procedurile și actele care au stat la baza dobândirii drepturilor de proprietate asupra celor nouă terenuri vizate în dosar,” a afirmat apărătorul.
În fața judecătorilor a fost adus și viceprimarul Mihail Enachi, care a respins vehement acuzațiile ce i se aduc. „Nicio probă nu a fost prezentată de procurori care să confirme vina domnului Enachi,” a declarat avocata acestuia, Tatiana Iovu, subliniind că măsura arestului preventiv este nejustificată și că clientul său își menține nevinovăția.
Investigațiile au început la sfârșitul lunii februarie, când ofițerii Centrului Național Anticorupție au descins la Primăria Durlești într-un dosar ce vizează scheme de înstrăinare frauduloasă a terenurilor. Anchetatorii susțin că terenurile respective au fost cumpărate la un preț simbolic, iar ulterior revândute dezvoltatorilor imobiliari cu prețuri care ajungeau până la 40.000 de euro, fiind folosite documente cadastrale falsificate pentru a justifica tranzacțiile.
Potrivit procuraturii, prejudiciul cauzat bugetului public în urma acestor acțiuni frauduloase depășește 15 milioane de lei. Dosarul continuă să fie în curs de investigare, iar ambele părți implicate urmează să fie audiate pentru clarificarea tuturor circumstanțelor.
