Republica Moldova retrogradează la „regim hibrid” în Indicele Democrației 2025
Republica Moldova a coborât de la statutul de „democrație imperfectă” la cel de „regim hibrid” în cea mai recentă ediție a Indicelui Democrației pe anul 2025, realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU). Acest indice evaluează 167 de țări și teritorii și măsoară procesele electorale, guvernanța, libertățile civile, participarea politică și cultura politică. Regimul hibrid indică existența unor elemente democratice, dar cu funcționare limitată sau ineficientă.
Raportul EIU arată că, din cele șapte schimbări de regim observate în 2025, cinci au fost evoluții pozitive, precum revenirea Franței în categoria „democrației depline” și avansul regimurilor din România, Malawi, Senegal și Paraguay la statutul de „democrații imperfecte”. Pe de altă parte, Republica Moldova, alături de Angola, a fost retrogradată. În cazul Moldovei nu au fost oferite explicații detaliate din partea autorilor studiului privind motivele scăderii.
Tendința regională în Europa de Est și Asia Centrală arată o scădere ușoară a scorului mediu democrației pentru al treilea an la rând. În această zonă, libertățile personale și religioase, precum și implicarea și încrederea cetățenilor în instituțiile politice au înregistrat o deteriorare continuă. În schimb, România s-a remarcat ca excepție pozitivă prin recâștigarea statutului de „democrație imperfectă”, după ce în 2024 fusese clasată ca „regim hibrid”.
Georgia și Ucraina au suferit însă scăderi notabile, cu accent pe incapacitatea instituțiilor democratice de a funcționa liber și pe reprimarea opoziției, în special în Georgia. În alte regiuni ale lumii, Gabon, Bolivia și Canada au înregistrat creșteri notabile în clasament, iar țări precum Pakistan, Nepal și Filipine au avut cele mai semnificative retrogradări.
Valeriu Pașa, expert de la Chișinău și președinte al organizației WatchDog.MD, a comentat metodologia utilizată de EIU, considerând-o neclară și susținând că unele concluzii despre Moldova pot fi discutabile, mai ales în comparație cu alte state din categoria „democrațiilor imperfecte”. El susține că Moldova prezintă „mai multă democrație” decât România în anumite aspecte, menționând însă problemele legate de lipsa controlului civil asupra serviciilor speciale, alegerile anulate fără explicații, transparența redusă privind finanțarea concurenților electorali și influențele obscure în media.
Potrivit lui Pașa, măsurile împotriva finanțării ilegale și a influențelor rusești în alegerile moldovenești au un impact negativ asupra percepției nivelului de democrație din țară. De asemenea, mulți cetățeni au o percepție negativă asupra deciziilor privind excluderea unor candidați în timpul campaniilor electorale sau a sancțiunilor pentru corupția electorală. El consideră că, din perspectiva statului de drept și a securității naționale, aceste măsuri sunt benefice, dar afectează imaginea libertății politice.
Expertul subliniază necesitatea unei abordări preventive pentru combaterea efectelor corupției și implicării ilegale, afirmând că „norma nu trebuie să fie lupta cu efectele, ci lupta cu cauzele”. În opinia sa, persoanele implicate în activități ilegale sau care colaborează cu servicii străine trebuie trase la răspundere și excluse din procesul electoral, iar responsabilitatea pentru curățarea clasei politice revine instituțiilor judiciare, nu doar Comisiei Electorale Centrale.
Astfel, retrogradarea Moldovei în raportul EIU a provocat discuții în mediul experților locali privind echilibrul dintre asigurarea securității și respectarea principiilor democratice, iar analiza indicelui reflectă atât provocările interne, cât și tendințele regionale din zona Europei de Est și a Asiei Centrale.
