Republica Moldova trebuie să protejeze solurile fertile, avertizează experții
Aproximativ 80% din suprafața terestră a Moldovei este acoperită cu cernoziom, un tip de sol recunoscut internațional pentru fertilitatea sa deosebită. Boris Boincean, doctor habilitat în științe agricole, a subliniat că cele mai valoroase sunt cernoziomurile tipice din stepa Bălților, considerate de pionierul pedologiei Vasile Dokuceaev drept etalon. Secțiuni de sol din această regiune au fost prezentate anterior în muzee din Paris și Chicago, contribuind la clasificarea internațională a solurilor.
Cu toate acestea, exploatarea actuală a solului amintește de o abordare „minerită”, unde prioritatea este obținerea rapidă a recoltelor și a profitului, în detrimentul sănătății pe termen lung a solului. Această metodă nesustenabilă afectează nu doar terenurile agricole, ci are repercusiuni asupra calității apei potabile, securității alimentare și emisiilor de gaze cu efect de seră.
Specialistul Boris Boincean a explicat că un management responsabil și sănătos al solului ar reduce cheltuielile în agricultură, diminuând necesarul de îngrășăminte chimice, pesticide, apă pentru irigații și frecvența lucrărilor mecanice. Astfel, păstrarea calității solului reprezintă o combinație ideală între eficiență agricolă, protecția mediului și stabilitate economică.
Principalele cauze ale degradării solului identificate sunt agricultura intensivă fără rotația adecvată a culturilor, utilizarea excesivă a fertilizanților chimici, arătura agresivă, irigațiile necontrolate și lipsa practicilor agricole conservatoare. Deși în ultimele trei decenii tehnologiile agricole s-au dezvoltat, randamentele au stagnat sau chiar scăzut, semnalând necesitatea unei schimbări profunde în modul de gestionare a terenurilor arabile.
O soluție importantă pentru această problemă o reprezintă adoptarea agriculturii regenerative, organice, conservatoare sau de precizie. Aceste metode pun accent pe refacerea fertilității naturale a solului și reduc considerabil intervențiile chimice dăunătoare. În plus, rotația culturilor, un principiu agronomic clasic, dar adesea ignorat, trebuie reintegrată în mod efectiv în practica agricolă, deoarece compensarea lipsei acesteia prin utilizarea excesivă de chimicale accelerează degradarea.
Specialiștii subliniază că o schimbare de paradigmă în valoarea și protejarea cernoziomului poate rezolva simultan probleme economice, sociale și de mediu. Astfel, protejarea solurilor fertile nu este doar o preocupare ecologică, ci o investiție strategică vitală pentru viitorul Republicii Moldova.
Gabriela Melnic




