Agricultorii din Moldova testează tehnologii moderne pentru protecția livezilor
Un exemplu elocvent este Gheorghe Rusu, horticultor din raionul Râșcani, care deține o suprafață de aproximativ 75 de hectare cu livezi de măr și vișin. Acesta utilizează sisteme de tip Frostbuster, mașini mobile care suflă aer cald pe bază de gaz în rândurile livezilor. Aceste echipamente, tractate și dotate cu arzător pe bază de propan-butan, distribuie aer la o temperatură de până la 85°C pentru a proteja mugurii și florile în timpul nopților geroase.
Cu toate acestea, fermierul recunoaște că aceste soluții nu sunt 100% eficiente în condiții climatice extreme. După valurile de ger din aprilie 2025, când temperaturile au scăzut până la -4°C sau chiar mai jos, multe livezi au înregistrat pierderi semnificative. „Unde nu a fost nicio protecție, nu a fost roadă practic deloc. Sistemele au ajutat parțial, dar nu au putut face față temperaturilor foarte joase”, a declarat Gheorghe Rusu.
Asemenea lui Rusu, tânărul antreprenor Maxim Burlacu, din raionul Drochia, administrează o afacere agricolă diversificată. Acesta a implementat primul sistem eolian antiîngheț din țară, susținut de un proiect-pilot cu sprijin elvețian. Totuși, Burlacu spune că dispozitivul a avut probleme tehnice și nu a funcționat constant când a fost nevoie. „Am folosit și moară de vânt, sisteme pe gaz și metode tradiționale, dar nimic nu a salvat recolta de cireșe așa cum speram”, a explicat el.
Totodată, Alexandru Perjan, administratorul firmei care a instalat turbina eoliană la Drochia, a confirmat că inițial au fost dificultăți tehnice legate de fundația instalației, remediate ulterior. Acesta a explicat principiul funcționării echipamentului: amestecarea aerului cald cu cel rece pentru creșterea cu 4-5 grade a temperaturii la nivelul solului. Dacă înghețurile sunt severe, sistemul poate fi dotat cu arzător suplimentar pentru a genera mai multă căldură.
Primăvara anului 2025 a fost marcată de două valuri de îngheț târziu, considerate printre cele mai severe din ultimele trei decenii. Impactul a fost deosebit de dur în nordul țării, cu pagube majore în livezi și plantații de viță de vie, dar și în culturile de câmp. Asociația “Moldova Fruct” și Ministerul Agriculturii au evaluat pierderile la 741 milioane lei, cu peste 8.600 hectare afectate, pierderile fiind cele mai mari la cais, piersic, vișin, prun, cireș și măr.
Guvernul a alocat 100 milioane lei pentru despăgubiri, însă fermierii spun că sprijinul acoperă doar parțial pierderile suferite. Din cauza calității accentuat scăzute a producției, exporturile de fructe au scăzut semnificativ, iar o parte din recolte a fost direcționată spre procesare, impactând negativ sectorul agricol.
Pe fondul acestei situații, agricultorii continuă să testeze și să adapteze tehnologii antiîngheț, însă rămâne o provocare majoră asigurarea unei protecții eficiente pe termen lung, în contextul variabilității climatice accentuate.
