Apa din fântâni, risc major de sănătate rurală în Moldova
Calitatea apei din fântânile din Republica Moldova reprezintă o problemă gravă de sănătate publică, în special în mediul rural, unde acestea sunt principala sursă de apă potabilă. Natalia Antoniuc, șefa Secției evaluare a riscurilor de mediu de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), avertizează că practica tradițională de curățare a fântânilor nu asigură o apă sigură pentru consum.
Într-o intervenție la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, specialista a subliniat că fântânile sunt cele mai expuse contaminărilor, însă doar un procent foarte mic din acestea sunt testate. Datele din anul 2026 arată că mai puțin de 5% dintre fântâni au fost supuse testelor de laborator, iar din aceste probe analizate, 70% nu respectă limitele maxime admise de legislația în vigoare.
Antoniuc a explicat că simpla curățare este insuficientă și că dezinfecția trebuie să urmeze pentru combaterea poluării microbiologice, dar nu are efect asupra contaminării chimice. Mai mult, calitatea apei poate să se degradeze rapid din cauza unor factori precum ploile, inundațiile sau activitățile gospodărești în imediata apropiere a fântânilor.
Un element agravant este lipsa sistemelor centralizate de canalizare în mediul rural, doar 9% din localități având astfel de facilități. În majoritatea zonelor rurale deșeurile sunt depozitate în gropi improvizate, care favorizează infiltrarea substanțelor nocive în sol și, implicit, în apa din fântâni. În plus, amplasarea adăposturilor pentru animale și utilizarea pesticidelor și fertilizatorilor agricol constituie surse suplimentare de poluare.
Efectele fenomenului asupra sănătății diferă în funcție de tipul contaminării. Poluarea microbiologică cauzează infecții intestinale și hepatită A, în timp ce contaminarea chimică are consecințe pe termen lung, mai greu de asociat direct cu apa consumată. Un caz extrem este intoxicația cu nitrați la copii, cunoscută drept „boala albastră”, care afectează organismul sugarului și poate fi fatală, mai ales când formula de lapte este preparată cu apă contaminată.
Deși există o variabilitate a testărilor în diferitele raioane, problema este larg răspândită și nu este posibilă o clasificare clară a zonelor după calitatea apei. Natalia Antoniuc a punctat că testarea inegală și insuficientă împiedică orice comparație serioasă, însă condițiile sanitar-igienice din toate localitățile rămân precare.
Instituțiile responsabile recomandă consumul de apă îmbuteliată pentru categoriile vulnerabile, printre care copiii și femeile gravide. Cetățenii au dreptul să solicite informații privind calitatea apei de la operatorii serviciilor de alimentare, iar autoritățile locale trebuie să efectueze testările periodice și să afișeze rezultatele public.
Filtrele de apă pot oferi o soluție, dar numai dacă sunt alese corect, după identificarea contaminanților specifici. Mulți utilizatori instalează filtre fără teste prealabile, iar unele tehnologii, cum ar fi osmoza inversă, pot altera compoziția minerală naturală a apei.
Astfel, accesul la o apă potabilă sigură în mediul rural din Moldova rămâne o provocare majoră ce necesită intervenții sistematice și monitorizare riguroasă.
