Basarabia s-a unit cu România în 1918, simbol al eliberării naționale
Istoricul, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a precizat că rezistența identității românești în Basarabia, după mai bine de un secol sub ocupație țaristă, a fost posibilă grație unei coeziuni sociale remarcabile. Un factor esențial l-a reprezentat rolul decisiv al elitelor ecleziastice, care au luptat împotriva proceselor de asimilare culturală ce încercau să impună rusificarea prin biserică și administrația imperială.
„Pentru cei 105 ani în care Basarabia a fost despărțită de țara-mamă, populația a rezistat în ciuda tuturor dificultăților. S-au reunit oameni de toate categoriile sociale, inclusiv numeroși boieri de rang înalt care s-au opus vehement politicilor de deznaționalizare și rusificare. Clerul a jucat un rol crucial, blocând tentativele de impunere a influenței rusești prin instituțiile religioase”, a explicat Ion Varta în cadrul emisiunii Moldova 1.
Evenimentul unirii Basarabiei cu România a fost triumful unui efort colectiv, exprimat prin votul din 27 martie 1918 al Sfatului Țării de la Chișinău, care a decis alipirea Republicii Democratice Moldovenești la Regatul României. Această decizie a fost luată într-un moment de mare tensiune internațională, după prăbușirea Imperiului Rus și sub amenințarea bolșevică.
Marcat anual în România prin lege din 27 martie 2017, acest moment rămâne unul simbolic pentru unitatea națională. La Iași, acolo unde are loc o serie de evenimente dedicate aniversării, sute de oficiali din Republica Moldova – președinți și vicepreședinți de raioane, precum și primari – participă pentru a celebra această „măreață revenire acasă”.
Basarabia a fost astfel prima provincie istorică care și-a redobândit legătura cu România, deschizând drumul către Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Printre principalii arhitecți ai acestui act istoric s-au numărat Ion Inculeț, Pantelimon Halippa și Daniel Ciugureanu, lideri care au pus bazele noului stat unitar. Cu toate că mulți dintre ei au fost victime ale represiunilor comuniste, acest act de la 27 martie a rămas un pilon al identității naționale.
În declarația Sfatului Țării din acea zi se afirma clar: „Republica Democratică Moldovenească, ruptă de Rusia încă de acum o sută și mai bine de ani, se unește în hotarele sale istorice cu România.” Ulterior, în 1940, Basarabia a fost din nou ocupată împreună cu alte teritorii românești în urma pactului Ribbentrop-Molotov și a ultimatumului sovietic.
Astfel, evenimentul de la 27 martie 1918 reprezintă un reper esențial al luptei pentru păstrarea identității și independenței naționale în fața vicisitudinilor istorice.
