Consiliul Audiovizualului a sancționat posturile TV pentru reflectarea alegerilor din 2025
Pentru prima dată, Consiliul a monitorizat toate cele cinci tipuri de programe electorale prevăzute de legislație, vizând în total 22 de posturi TV și aproximativ 15.840 de ore de conținut audiovizual. În cadrul acestei monitorizări intensive, au fost aplicate amenzi în valoare cumulată de 251.000 de lei pentru abateri observate în campania electorală. De asemenea, CA a identificat și a sancționat 23 de cazuri de discurs discriminatoriu, bazate pe criterii precum vârsta, sănătatea sau orientarea sexuală.
Un caz remarcabil semnalat în raport se referă la postul public regional TV Găgăuzia, unde au fost constatate derapaje editorial-politice, inclusiv o reflectare părtinitoare și promovarea unor narative asociate Federației Ruse. Totodată, raportul atrage atenția asupra reducerii semnificative a conținutului local, evidențiind o scădere a producției autohtone și numeroase încălcări ale cotelor privind programele în limba română și cele locale.
În premieră, în 2025 au fost sancționate și serviciile media neliniare: postul „Canal 5” a fost amendat cu 85.000 de lei pentru promovare politică nemarcată, iar „Gagauziya Radio Televizionu” cu 30.000 de lei pentru difuzarea unor mesaje false sau înșelătoare. Consiliul a aprobat de asemenea zeci de rapoarte ale furnizorilor media, a organizat concursuri pentru frecvențe radio și a retras sau respins mai multe licențe de emisie. S-a creat o direcție specializată pentru supravegherea serviciilor media neliniare, în contextul alinierii legislației naționale la standardele europene.
Pe agenda pentru 2026, CA și-a propus o serie de măsuri, printre care organizarea concursului pentru selectarea membrilor Consiliului de supraveghere al „Teleradio-Moldova”, elaborarea procedurii de certificare a notificatorilor, crearea registrului furnizorilor de servicii media neliniare și a celor de platformă video, precum și actualizarea legislației pentru a respecta directivele europene. De asemenea, este planificată implementarea unui sistem electronic pentru depunerea rapoartelor anuale ale furnizorilor media.
În timpul dezbaterilor parlamentare, deputați din opoziție au criticat modul de funcționare al CA. Deputata Inga Sibova a atras atenția asupra afilierilor politice ale televiziunilor și fenomenului autocenzurii, considerând că libertatea mass-media în Moldova rămâne precară. Liliana Vițu a recunoscut că există disparități, dar a subliniat eforturile instituției de monitorizare și sancționare a încălcărilor. Deputatul Andrei Godoroja a cerut sprijin sporit pentru conținutul local și european, iar Liliana Vițu a pledat pentru creșterea ponderii programelor în limba română, subliniind dezechilibrul major din piață, unde aproape jumătate dintre canalele oferite de operatori sunt rusești, iar doar 20% în română.
Discuțiile au abordat și problema creanțelor neîncasate asupra amendelor, care la finele anului 2024 se ridicau la circa șase milioane de lei. Liliana Vițu a explicat că amenzile merg la Trezoreria de stat și că, din punct de vedere legal, CA nu are responsabilitatea colectării directe. Instituția a solicitat clarificări Ministerului Finanțelor privind evidența acestor creanțe.
În replică, deputata Adela Răileanu a acuzat CA de cenzură, invocând scăderea numărului de telespectatori ca urmare a interzicerii unor posturi TV. Deputatul Ion Chicu a acuzat Consiliul de tratarea selectivă a plângerilor și protejarea anumitor televiziuni, acuzații respinse ferm de șefa CA, care a explicat că deciziile au fost influențate de proceduri și voturi egale.
Vițu a apărat și libertatea programelor satirice, avertizând că restricționarea acestora ar pune în pericol spiritul democratic, iar satira rămâne un element esențial al unei societăți democratice mature.
Parlamentul a luat act de raport și a recomandat intensificarea monitorizării, modernizarea mecanismelor de reglementare, modificarea cadrului legal conform evoluțiilor tehnologice și recomandărilor europene, precum și promovarea educației media și a competențelor informaționale în rândul cetățenilor și profesioniștilor din mass-media.
Raportul CA reflectă astfel o piață media aflată în schimbare, marcată de provocări privind echilibrul politic, influențele externe și necesitatea susținerii conținutului autohton în limba română.
