Gestionarea deșeurilor medicale în Moldova confruntă probleme critice și costuri ridicate
Sistemul de gestionare a deșeurilor medicale în Republica Moldova traversează o serie de provocări majore, având în vedere că anual sunt generate aproximativ 3.500 de tone de astfel de resturi. Capacitățile limitate de tratare, costurile ridicate pentru colectare și transport, dar și absența unor soluții eficiente pentru anumite tipuri de deșeuri periculoase afectează eficiența întregului proces și reprezintă un risc atât pentru sănătatea populației, cât și pentru mediu.
Conform informațiilor oferite în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova, circa 15% din totalul deșeurilor medicale sunt considerate periculoase, necesitând tratament deosebit și manipulare atentă. Angela Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a precizat structura acestor deșeuri: „70% sunt deșeuri infecțioase, 10% deșeuri tăietoare-înțepătoare, 5% deșeuri anatomopatologice, iar farmaceuticele și chimice reprezintă între 10 și 15%. Cea mai mare dificultate o întâmpinăm cu gestionarea deșeurilor anatomopatologice și farmaceutice”.
Secretara de stat a subliniat principalele probleme sistemice ale procesului: limitarea capacităților de tratare a deșeurilor periculoase, costurile semnificative pentru colectare și transport, aplicarea neuniformă a procedurilor în instituțiile medicale, precum și discrepanțe majore între datele raportate și situația reală din teren.
La nivelul unităților sanitare, gestionarea deșeurilor se realizează conform protocolelor stabilite, însă aceasta presupune eforturi logistice și financiare substanțiale. Mihai Cotovan, reprezentant al Spitalului Raional Strășeni, a explicat că deșeurile periculoase sunt colectate în recipiente rezistente de culoare galbenă, marcate cu inscripția și pictograma „deșeuri periculoase”, depozitate temporar în spații speciale și ulterior preluate de firme autorizate.
Pe de altă parte, lipsa unor soluții funcționale pentru unele categorii de deșeuri generează blocaje. Diana Manea, directoarea Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău, a semnalat că deșeurile anatomopatologice nu au fost înhumate anul trecut, fiind păstrate congelate în instituție, fără o soluție clară de gestionare pentru anul curent. Totodată, ea a evidențiat costurile ridicate pentru eventualele soluții interne, estimând un buget necesar de peste 3 milioane de lei pentru 2026, sumă ce nu a fost alocată.
Autoritățile centrale caută răspunsuri pe termen mediu și lung. Grigore Stratulat, secretar de stat în Ministerul Mediului, a anunțat un studiu de fezabilitate în desfășurare pentru crearea unui centru național specializat în gestionarea deșeurilor periculoase. „Avem două opțiuni prevăzute legal: înhumarea și incinerarea. Pentru incinerare, elaborăm un studiu pentru finanțarea unui centru dotat cu instalații adecvate,” a explicat oficialul.
Noul centru va cuprinde o instalație de incinerare pentru anumite tipuri de deșeuri, iar implementarea proiectului va avea loc etapizat. „Până la finalul anului 2027 dorim să avem aprobate studiile de fezabilitate, iar în 2028 să funcționeze instituția responsabilă, urmând ca între 2028 și 2029 să construim centrul,” a detaliat Grigore Stratulat.
Între timp, controalele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică au relevat deficiențe administrative severe: aproximativ 11% dintre cele peste 1.300 de unități medicale examinate în anul precedent nu dispun de planuri de gestionare a deșeurilor medicale. Această situație indică o nevoie stringentă de întărire a cadrului legislativ și a mecanismelor de monitorizare și conformare în domeniu.
