Majoritatea cetățenilor din Moldova susțin unirea cu România, arată sondajul Ates Research
Rezultatele indică o susținere mai puternică în rândul diasporei, unde atașamentul unionist este considerabil mai pronunțat, iar informarea este mai ridicată comparativ cu eșantionul din Republica Moldova. În ciuda acestei majorități, 39.2% dintre cei intervievați din țară și 24.3% din diasporă sunt împotriva unificării, iar restul fie nu și-au exprimat o opinie clară, fie nu au luat încă o decizie privind participarea la un referendum.
Din cei 1.078 de cetățeni chestionați în Republica Moldova, 37% cred că unirea ar aduce mai multe beneficii, în timp ce 33% consideră că ar genera mai multe dezavantaje. În diaspora, 52.1% dintre cei 235 de respondenți consideră că unirea cu România ar fi mai degrabă avantajoasă. Studiul a fost efectuat în 12 țări cu o prezență importantă la alegerile parlamentare moldovenești din septembrie 2025.
Respondentii au indicat că principalele avantaje vor fi economice – pensii și salarii mai mari, acces liber pe piața muncii, libera circulație și o dezvoltare economică accelerată. În schimb, temerile legate de pierderea suveranității, apariția tensiunilor interetnice și deteriorarea relațiilor cu Rusia au fost percepute ca principalele dezavantaje.
Speed-ul realizării unirii este estimat de majoritatea susținătorilor în intervalul de 2-4 ani. Cetățenii sunt considerați cei care dețin un rol decisiv în procesul de unificare, urmat de clasa politică națională, iar influența factorilor externi este percepută ca având o importanță redusă, fapt ce arată încrederea populației în suveranitatea proprie.
Cercetătorul Iulian Gramațki a remarcat un contrast față de percepția publică predominantă în media și în rândul politicienilor, care susțin că populația nu ar fi dispusă să sprijine unirea. Studiul demonstrează contrariul, arătând că numărul adepților unificării este mai mare decât se credea.
Sondajul arată o creștere a identității naționale românești, cu aproape 15% dintre respondenți din Republica Moldova declarându-se etnici români și circa 65% moldoveni, în timp ce în diaspora proporția celor care se identifică ca români este dublă, în jur de 32%. Pentru comparație, recensământul național recent a arătat doar 8% români. De asemenea, 44.2% dintre respondenții moldoveni afirmă că vorbesc limba română, depășind astfel numărul celor care declară limba moldovenească (40%).
Interesant, procentul susținătorilor unirii depășește procentul celor care se declară etnici români, semn că identitatea națională nu este singurul factor decisiv în susținerea acestui deziderat. Susținerea unirii este majoritară în rândul alegătorilor Partidului Acțiune și Solidaritate (80%), două treimi printre cei cu viziuni proeuropene, dar scade semnificativ printre minoritățile etnice (15%), indicând că campaniile de informare ar putea viza aceste grupuri pentru a crește numărul unioniștilor.
Veronica Ateș, șefa Ates Research & Consulting, a precizat că marja de eroare este de 3% la nivel național și de 6% în diaspora, conferind astfel o credibilitate ridicată rezultatelor obținute. Sondajul reflectă o opinie publică în Republica Moldova și în diaspora care poate avea un impact major asupra viitoarelor evoluții politice și sociale din regiune.
