Mette Frederiksen câștigă al treilea mandat în Danemarca, dar extrema dreaptă progresează în UE
Alegerile parlamentare desfășurate marți, 24 martie, în Danemarca au confirmat al treilea mandat consecutiv pentru Mette Frederiksen, șefa guvernului social-democrat. Acest rezultat marchează o pauză în tendința ascendentă a partidelor populiste și de extremă dreaptă pe continentul european, după o perioadă în care acestea au avansat în numeroase țări.
Pe întreg teritoriul Uniunii Europene, după mulți ani de încercări limitate, „cordonul sanitar” împotriva extremei drepte pare să se degradeze semnificativ. Acest termen desemnează alianțele partidelor tradiționale de a exclude colaborarea cu formațiunile extremiste, de dreapta sau de stânga. Totuși, în plenul Parlamentului European, a avut loc un episod remarcabil joi, 26 martie, când un proiect de regulament pentru accelerarea expulzării migranților fără documente a fost votat în premieră cu sprijinul comun a conservatorilor și a celor trei grupuri parlamentare de extremă dreaptă.
Alături de Danemarca, și alte țări europene au înregistrat mișcări electorale recente: în Slovenia, liderul pro-european Robert Golob și partidul său Mișcarea Libertății au obținut rezultate importante, iar în Franța, partidul de extremă dreaptă Rassemblement National a crescut timid la nivel local, fără a depăși însă limitele în orașe mari precum Marsilia, Toulon sau Nîmes. Rezultatele indică totodată că stânga menține un teren solid, câștigând șase din primele zece orașe franceze, printre care și Parisul.
În Italia, referendumurile recente au provocat un eșec important pentru șefa guvernului de dreapta Giorgia Meloni, ceea ce a generat speculații privind o posibilă remaniere guvernamentală sau chiar alegeri anticipate în septembrie. Totodată, în centrul politicii europene se află Ungaria, unde premierul Viktor Orbán se confruntă cu o bătălie dură pentru a-și asigura încă patru ani la conducere. Liderul maghiar a primit un nou sprijin public din partea fostului președinte american Donald Trump.
Totodată, Parlamentul European exercită presiuni tot mai mari asupra Bratislavei, solicitând declanșarea mecanismului de condiționalitate din cauza preocupărilor legate de respectarea statului de drept în Slovacia. Deputații au cerut Comisiei Europene să ia măsuri în această privință, printr-un amendament votat recent în comisia pentru buget.
În ciuda unor progrese electorale în dreptul și stânga unora dintre partide, diversele grupări de extremă dreaptă europene rămân divizate în ceea ce privește cooperarea la nivel continental, în special când vine vorba despre politica față de imigrație, repartizarea refugiaților sau relațiile cu Rusia. Această lipsă de unitate împiedică consolidarea unei „internaționale europene” a extremei drepte, deși influența lor în discursul politic general a devenit deja o parte a noii normalități europene.
Astfel, chiar dacă valul populist persistă în Europa, temerea unei coagulări puternice și coerente a extremei drepte la scară continentală rămâne în prezent un scenariu prematur. Alegerile și evoluțiile din lunile următoare, inclusiv cele din Ungaria, vor oferi indicii suplimentare privind direcția și intensitatea acestei tendințe.
