Moldovenii aruncă anual alimente de patru ori mai mult decât investesc în sănătate și cultură
Expertul economic Veaceslav Ioniță a estimat că valoarea alimentelor risipite va ajunge în acest an la aproximativ 21 de milioane de lei. Potrivit specialistului, risipa crește spectaculos în timpul sărbătorilor, când mesele sunt încărcate cu 150% mai multă mâncare decât se consumă efectiv. Astfel, costul unei singure mese festive poate atinge 7.700 de lei, augmentând semnificativ alimentele aruncate.
În fiecare zi, în Republica Moldova se aruncă circa 1,1 milioane de porții de mâncare, echivalentul hranei necesare pentru persoanele vulnerabile ale țării. În zilele festive, această cantitate crește la aproximativ 1,5 milioane de porții zilnic. Acest paradox accentuează grav problema sărăciei alimentare: 80% din populație nu poate avea o masă sănătoasă, iar jumătate dintre cetățeni nu dispun de resurse pentru o masă minimă.
În total, anual, moldovenii risipesc circa 180.000 de tone de alimente, volum comparabil cu 3.000 de vagoane de tren încărcate cu produse alimentare. Din datele UE și ONU citate, 56% din această risipă se produce în gospodării, unde produsele cumpărate ajung să fie aruncate fără a fi consumate.
Un alt aspect semnalat de studiu privește risipa alimentarã în grădinițe. În 2025, analiza a inclus 20.000 de porții, din care 10% au rămas neconsumate. Din bugetul public național se pierd anual 150 de milioane de lei doar în această categorie. Veaceslav Ioniță consideră că această sumă mare ar putea fi folosită mult mai eficient dacă ar exista o atenție mai mare asupra preferințelor copiilor și alimentației lor.
Specialistul speră că autoritățile moldovene vor lua în calcul aceste realități și vor acționa pentru a preveni risipa. Conștientizarea problemelor de către consumatori, autorități și comercianți este fundamentală pentru reducerea risipei alimentare și utilizarea responsabilă a resurselor limitate.
Astfel, prevenirea risipei alimentare nu este doar o necesitate economică, ci și una socială, menită să ajute persoanele vulnerabile și să protejeze resursele țării. Reducerea acesteia poate deveni un obiectiv concret prin implicarea întregii societăți.
