Războiul din Iran adâncește criza economică în Europa și crește inflația
Conflictul militar din Iran generează efecte economice severe în Europa, unde previziunile de creștere sunt revizuite negativ, iar inflația accelerată provoacă presiuni suplimentare asupra industriei, finanțelor și scenei politice regionale. Potrivit publicației Bloomberg, campania militară inițiată de președintele Donald Trump cu o lună în urmă rămâne în continuare neclară, dar impactul său economic devine tot mai evident.
Țările europene, care abia s-au redresat după efectele războiului din Ucraina, sunt acum forțate să revină la politici economice mai conservatoare, sprijinind gospodăriile confruntate cu prețuri crescute și majorând dobânzile prin intermediul băncilor centrale. Companiile au de asemenea de suferit, dintre care multe se confruntă deja cu deficit de angajați calificați, iar reducerea veniturilor personale adâncește dificultățile.
Christian Keller, analist la Barclays, a remarcat că primele sectoare afectate sunt cele care consumă intens energie, iar pe măsură ce conflictul se prelungește, impactul se va extinde și asupra altor domenii ale economiei. Germania și Italia, printre cele mai influente economii europene, iau deja în calcul ajustări la prognozele economice, în contextul înrăutățirii perspectivei oferite anterior de Banca Centrală Europeană (BCE).
Christine Lagarde, președinta BCE, a declarat că actualul șoc economic este probabil mai grav decât se estimează momentan, indicând o reevaluare întârziată a crizei aflate în desfășurare. Industria chimică germană a semnalat consecințe majore, cu producătorii importanți ca SKW Piesteritz GmbH reducând activitatea, iar Evonik Industries anticipând dificultăți considerabile.
Sectorul transporturilor maritime este și el afectat: Hapag-Lloyd AG se confruntă cu costuri suplimentare săptămânale ce depășesc 40 de milioane de dolari, generate de creșterea prețului combustibililor și asigurărilor. Compania a introdus taxe de urgență pentru a diminua impactul financiar.
Pe partea consumatorilor, percepția privind inflația este tot mai pesimistă. Institutul Național de Statistică din Franța indică o creștere semnificativă a numărului gospodăriilor care se așteaptă la majorări de prețuri în anul următor. În plus, companiile de retail britanice și suedeze, precum Next Plc și Hennes & Mauritz AB, estimează că prelungirea conflictului va conduce la creșteri de prețuri și scădere a consumului.
Inflația a fost confirmată vineri de datele publicate de Spania, prima mare economie europeană care a raportat cifrele din martie, acestea fiind peste așteptări, dar fără a depăși ținta BCE de 2%. Totuși, aceste evoluții întunecă perspectivele unei redresări economice stabile în regiune.
Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie, a avertizat asupra riscului apariției unui fenomen de stagflație, în care creșterea economică scade simultan cu o inflație ridicată, un efect al creșterii prețurilor la energie determinate de războiul din Iran. În acest context, Comisia Europeană estimează o scădere a avansului economiei UE cu cel puțin 0.4 puncte procentuale în 2026 față de previziunile anterioare și o creștere a inflației cu până la un punct procentual.
Totodată, majorarea inflației ar putea determina BCE să majoreze dobânzile, un pas anticipat de piețele financiare pentru acest an, în timp ce spațiul bugetar al statelor membre se reduce din cauza creșterii cheltuielilor în domeniul apărării și al altor măsuri de sprijin economic. România, alături de alte țări, va monitoriza atent evoluția pentru a adapta politicile financiare și fiscale în vederea atenuării impactului conflictului.
