Teodor Herța, deputat în Sfatul Țării, a votat Unirea Basarabiei
La data de 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate Unirea Basarabiei cu România, un moment crucial pentru istoria regiunii. Printre semnatarii acestui act istoric s-a numărat și Teodor Herța, o personalitate apreciată mai puțin cunoscută, dar de o importanță inestimabilă în realizarea idealului național.
Teodor Herța s-a născut în 1891, în comuna Alcedar din județul Orhei, într-o familie de răzeși cu tradiții încă din vremea lui Ștefan cel Mare. A fost ales deputat în Sfatul Țării în februarie 1918, reprezentând Partidul Național Moldovenesc la Congresul III al Țăranilor din Basarabia și și-a exercitat mandatul până în noiembrie același an.
Conform primarului de Alcedar, Vasile Bumbac, Herța nu a fost doar un politician, ci și o autoritate morală și socială în comunitate. Alături de fratele său, a fost cunoscut ca „căpitan Teodorică”, fiind o figură respectată care mediat conflictele locale și a oferit îndrumări sătenilor, evitând ca disputele să ajungă în instanță.
În plus, tânărul Teodor a făcut armata în garda personală a țarului Nicolae al II-lea, o experiență care i-a conferit un statut aparte pentru vârsta sa, iar la doar 28 de ani a fost ales deputat în Sfatul Țării, fiind parte a procesului decizional crucial pentru viitorul Basarabiei.
Istoria familiei Herța este strâns legată de meritele lor în luptele împotriva otomanilor și de împroprietăriri acordate în zona Orheiului, iar arborele genealogic al familiei se extinde până în prezent, cu descendenți care promovează memoria lui Teodor Herța atât în România, cât și în Australia.
Cercetările recente, susținute și de legături cu urmașii, au scos la lumină detalii importante despre viața și activitatea acestui deputat. În emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova, s-au prezentat astfel noi perspective asupra implicării sale în procesul Unirii.
Membrii guvernului Republicii Moldovenești și reprezentanții României, inclusiv primul-ministru Alexandru Marghiloman, au participat la ședința solemnă din Chișinău, încheiată cu celebra urare „Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!”.
După Unire, Basarabia a beneficiat de procese intense de modernizare în diverse domenii, în special în educație, economie și politică, consolidându-se astfel integrarea sa în România Mare, care s-a format spre sfârșitul anului 1918 cu alăturarea celorlalte provincii istorice românești.
