Tot mai mulți transnistreni muncesc pe malul drept, apropiind economic regiunile
Crește numărul locuitorilor din regiunea transnistreană care aleg să se angajeze zilnic pe malul drept al Nistrului, pe fondul oportunităților limitate și salariilor reduse din regiunea separatistă. Autoritățile moldovene remarcă faptul că această tendință economică contribuie la apropierea celor două maluri, chiar dacă procesul de reintegrare rămâne încă nefinalizat politic.
Valeriu Chiveri, vicepremier pentru Reintegrare, a declarat într-o emisiune de la Vocea Basarabiei că diferențele semnificative de nivel de trai între cele două maluri determină mobilitatea zilnică a aproape 25.000 de cetățeni ai regiunii transnistrene care vin la muncă, tratament sau studii în Chișinău și alte localități de pe malul drept al Nistrului. „Situația economică de pe malul drept este mult mai bună, pe malul stâng sunt tot mai puține locuri de muncă și plătite prost, ceea ce favorizează această migrație internă”, a explicat oficialul.
Această mobilitate zilnică este dublată și de accesul tot mai mare al cetățenilor din stânga Nistrului la serviciile statului moldovean. Peste 75.000 de persoane utilizează sistemul de asigurări medicale, iar mai bine de 11.000 sunt integrate în sistemul de prestații sociale, inclusiv pensii, oferite de autoritățile moldovene. Vicepremierul Chiveri menționează că, deși aceste servicii creează o presiune asupra bugetului, ele constituie și o responsabilitate a statului de a sprijini toți cetățenii moldoveni, indiferent de locul în care se află.
Potrivit vicepremierului, această interdependență socială și economică este o formă „necontrolată” de reintegrare, „când uneori nu facem nimic și lucrurile se întâmplă de la sine”. Această afirmație subliniază importanța evoluțiilor economice și sociale în procesul gradual de apropiere dintre malurile Nistrului, chiar dacă soluțiile politice încă întârzie.
Pentru a susține acest proces, autoritățile de la Chișinău pregătesc instituirea unui fond de convergență. Acesta va finanța proiecte sociale și de infrastructură, inclusiv în localitățile de pe malul stâng, cu scopul de a stimula dezvoltarea regională și integrarea economică. Fondul va fi alimentat din resurse interne și externe, inclusiv din taxele vamale colectate de la agenții economici care funcționează în regiune, dar și din alte taxe impuse treptat.
Implementarea proiectelor finanțate din fond se va face la nivel local, în comunitățile și companiile de pe malul drept, fără implicarea directă a autorităților transnistrene. Reprezentanții Chișinăului spun că acest instrument nu va fi folosit ca pârghie în negocieri politice, ci face parte dintr-un efort pe termen lung de integrare economică și socială a regiunii.
Astfel, tendințele recente demonstrează o dinamică economică și socială care, în absența unor soluții politice imediate, generează totuși o apropiere treptată între raioanele controlate de Chișinău și cele sub administrația transnistreană separatistă.
