Ungaria și alte țări UE slăbesc statul de drept, avertizează ONG-urile
Alegerile din Ungaria de luna aceasta atrag un interes sporit după ce țara a fost catalogată drept cea mai coruptă din Uniunea Europeană, pe fondul unei derape autoritare sub conducerea lui Viktor Orbán. Această situație ridică serioase semne de întrebare în rândul altor state membre UE și la nivelul organizațiilor pentru drepturile omului.
Conform unui amplu raport de 800 de pagini realizat de Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), Ungaria, alături de Bulgaria, Croația, Italia și Slovacia, sunt considerate guverne „dezmembratoare” care slăbesc în mod intenționat și sistematic statul de drept prin diminuarea independenței justiției, restrângerea libertății presei și dezechilibre în societatea civilă.
Tot în paralel, un nou raport al Ligii pentru Drepturile Omului critică sever situația din Belgia, condusă de o coaliție de dreapta. Conform acestei organizații, reformele recente care vizează reduceri ale prestațiilor sociale, flexibilizarea excesivă a muncii și restricțiile aplicate muncii de noapte au consecințe negative importante asupra sănătății, securității și echilibrului vieții profesionale și private.
Liga atrage atenția asupra unui atac coordonat împotriva pilonilor democrației belgiene, evidențiind totodată subfinanțarea justiției, poziționarea controversată față de dreptul internațional, gestionarea problematică a migrației și militarizarea spațiului public prin patrule de soldați pe străzi. Această dinamică este calificată ca un „proiect fără precedent de dezmembrare socială”.
Concret, Liga pentru Drepturile Omului denunță o serie de măsuri guvernamentale care subminează drepturile fundamentale ale cetățenilor, inclusiv reformele privind șomajul, pensiile, reintegrarea persoanelor bolnave pe termen lung și condițiile de muncă. Aceste politici sunt conturate ca atacuri masive la adresa securității sociale, privând populația de plasă de siguranță indispensabilă vieții demne.
În ceea ce privește raportul Liberties, situația variază între state. Slovacia lui Robert Fico este descrisă ca având un guvern populist, autoritar și pro-Moscova care degradează constant statul de drept. Bulgaria întâmpină probleme similare, în timp ce Ungaria rămâne într-o categorie distinctă, continuând să aplice politici tot mai regresive fără semne de schimbare după 16 ani de guvernare Orbán.
Raportul mai evidențiază și o categorie de „țări stagnante” în care nu se observă nici îmbunătățiri, nici deteriorări ale statului de drept, printre care se numără Republica Cehă, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Olanda, România, Spania și Polonia. În Polonia, prim-ministrul Donald Tusk încearcă să restaureze un sistem judiciar independent, însă este blocat de veto-ul prezidențial. Doar Letonia a fost recunoscută ca „elev harnic” pentru progresul activ în domeniul statului de drept.
Raportul concluzionează că mecanismele UE de contracarare a acestei tendințe de eroziune a statului de drept sunt în mare parte ineficiente, majoritatea statelor nereușind să transforme recomandările Comisiei Europene în acțiuni concrete. Paradoxal, experții subliniază că în condițiile actuale, Ungaria nu ar fi admisă astăzi în Uniunea Europeană, dată fiind deriva autoritară și politica sa externă filo-rusă. Astfel, un stat membru UE de două decenii a devenit mai puțin democratic decât candidatele la aderare Albania, Muntenegru și Republica Moldova.
