Cum promovează Republica Moldova acțiunile climatice de Ziua Mondială a Mediului
Ziua Mondială a Mediului, sărbătorită anual pe 5 iunie, reprezintă cea mai amplă inițiativă globală destinată protejării naturii și sensibilizării față de aceste provocări. Plecând de la poluarea aerului, defrișările ilegale sau depozitarea necontrolată a deșeurilor, societățile din întreaga lume sunt chemate să abordeze aceste probleme constant și cu responsabilitate.
Pentru anul 2026, mesajul central al Zilei Mondiale a Mediului se axează pe necesitatea implementării unor măsuri rapide și eficiente care să limiteze impactul schimbărilor climatice, să protejeze ecosistemele și să asigure sănătatea populației. Această zi mobilizează în mod global milioane de persoane în vederea susținerii unei dezvoltări durabile.
Dorin Poverjuc, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) din Republica Moldova, a evidenţiat în cadrul emisiunii „Bună Dimineața” la Moldova 1 că principalele provocări de mediu locale includ depozitarea ilegală a deșeurilor, poluarea aerului în special în zonele urbane, poluarea apelor și defrișările necontrolate. El a subliniat rolul cetățenilor în protejarea mediului, indicând faptul că pot sesiza autoritățile prin telefon sau platforma Eco Alert, contribuind astfel la identificarea și sancționarea încălcărilor de mediu.
De asemenea, Poverjuc a îndemnat populația să păstreze natura curată, afirmând că doar prin această grijă va fi posibilă transmiterea unui mediu sănătos generațiilor viitoare. Inspectoratul aplică sancțiuni în funcție de gravitatea prejudiciului adus naturii, iar incidentelor semnalate li se răspunde prompt cu măsuri concrete.
Pentru protecția mediului, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) recomandă cetățenilor să adopte obiceiuri prietenoase cu mediul, precum deplasarea pe jos sau cu transportul electric, folosirea becurilor și aparatelor electrocasnice eficiente energetic, oprirea dispozitivelor neutilizate, economisirea apei și evitarea risipei alimentare. De asemenea, ANSP subliniază importanța colectării selective a deșeurilor și reciclării responsabile.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că schimbările climatice vor amplifica riscurile de sănătate la nivel global, estimând că între 2030 și 2050 vor apărea circa 250.000 de decese anuale suplimentare, cauzate de malnutriție, boli diareice, malarie și stres termic. În prezent, 3,6 miliarde de oameni trăiesc în zone extrem de vulnerabile la aceste schimbări, care aduc valuri de căldură, inundații, secete, incendii de vegetație și o expansiune a bolilor transmisibile.
Regiunea europeană, inclusiv Republica Moldova, se înscrie între cele mai rapide zone încălzite ale lumii, cu creșteri de temperatură de două ori mai rapide decât media globală. Mortalitatea din cauza temperaturilor extreme a crescut cu peste 30% în ultimele două decenii, iar fără adaptări adecvate, până în 2050 se estimează aproape 120.000 de decese anuale legate de căldură.
Republica Moldova resimte în mod direct aceste efecte climatice, manifestate prin creșteri de temperatură, valuri tot mai frecvente de căldură, secete prelungite și precipitații intense. Aceste fenomene afectează sănătatea prin răspândirea bolilor transmise prin vectori precum căpușele sau țânțarii și prin agravarea afecțiunilor cardiovasculare, respiratorii și alergiilor, cu impact major asupra grupurilor vulnerabile: vârstnici, copii, femei gravide și persoanele cu boli cronice.
În plus, perioadele de secetă și fenomenele extreme influențează negativ și disponibilitatea resurselor de apă, securitatea alimentară și calitatea vieții în general. Astfel, Ziua Mondială a Mediului de anul acesta accentuează nevoia de implicare colectivă pentru implementarea unor politici climatice eficiente și adoptarea unei conduite responsabile în fiecare comunitate din Republica Moldova.
