Moldova întârzie cu protecția mediului, va cere tranziție post-UE până în 2030

Fosta ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu, prezentă în emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, a subliniat că Republica Moldova a realizat doar progrese parțiale la capitolul armonizării legislative, domeniul gestionării deșeurilor și cel al epurării apelor rămânând în urmă. „Avem aproape 100 de milioane de euro disponibili pentru Strategia de gestionare a deșeurilor încă din 2019, dar nu s-a început efectiv nimic. Este nevoie de răbdare și perseverență pentru a pune în practică aceste proiecte,” a spus ea.

Expertul Vladimir Garaba a evidențiat probleme urgente precum lipsa stațiilor de epurare și a sistemelor de canalizare în aproximativ 90% din localitățile rurale. „Calitatea solului și a apei este afectată grav, iar neglijarea acestor aspecte poate avea efecte pe termen lung,” a adăugat el.

Ina Coșeru, președinta Academiei „AI – Viziune, Democrație și Integrare Europeană”, a remarcat că sectorul mediului a fost marginalizat ani la rând, mai ales în contextul crizei energetice care a dominat agenda dintre 2021 și 2023, afectând prioritizarea implementării reformelor de mediu.

Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a indicat posibilitatea solicitării unor perioade de tranziție pentru anumite domenii critice, inclusiv protecția mediului, după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, având în vedere necesitatea unor investiții masive în infrastructură.

Ziua mondială a mediului, marcată anual pe 5 iunie, reafirmă importanța protejării naturii și necesitatea combaterii poluării, defrișărilor ilegale și gestionării adecvate a deșeurilor, provocări majore pentru Republica Moldova, țară vulnerabilă la schimbările climatice și fenomene extreme.

Experții au concluzionat că fără eforturi susținute și sprijin consistent din partea autorităților și a societății civile, Republica Moldova va întâmpina dificultăți serioase în atingerea obiectivelor de mediu asumate până în 2030.