Republica Moldova continuă să piardă populație, natalitatea atinge un nivel record scăzut
Republica Moldova a continuat să înregistreze o scădere a numărului populației pe parcursul anului 2025, deși ritmul de depopulare s-a temperat comparativ cu anul anterior. Un fenomen demografic îngrijorător îl reprezintă reducererea drastică a natalității, care a atins un nivel record minim după declararea independenței. Conform datelor recente comunicate de Biroul Național de Statistică, în 2025 s-au născut doar 22.100 de copii.
La 1 ianuarie 2026, numărul rezidenților obișnuiți ai Republicii Moldova a scăzut la puțin peste 2,3 milioane de persoane. Totuși, aceste cifre nu includ anumite categorii ale populației, precum cetățenii care au locuit mai puțin de nouă luni în țară în ultimul an, locuitorii din stânga Nistrului și din municipiul Bender, precum și persoanele domiciliate permanent în străinătate. Demograful Vitalie Știrba, de la Centrul de Cercetări Demografice din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice, a explicat aceste excluderi într-un interviu recent.
Problema natalității extrem de scăzute este pusă în legătură cu impactul prelungit al pandemiei de COVID-19, care a generat o reacție demografică de amploare, comparabilă cu efectele gripei spaniole din 1918. În plus, contextul regional marcat de război și dificultățile economice post-pandemice au redus siguranța tinerelor familii de a avea copii. Totodată, se înregistrează un declin al numărului femeilor aflate în vârstă fertilă și al mamelor tinere.
Emigrația rămâne principalul factor al scăderii populației, reprezentând peste 55% din totalul diminuării numerice a locuitorilor Moldovei. Soldul migrațional negativ a ajuns la aproape 13.000 de persoane din totalul unei scăderi de circa 23.000. Știrba a specificat că în 2022, odată cu relaxarea restricțiilor de pandemie și în contextul crizei generate de războiul din regiune, s-a scurs un val major de emigrări, însă acesta s-a redus ulterior.
Un alt aspect evidențiat în analiză este legat de barierele salariale față de costul vieții din țările europene, ce determină continuarea exodului. În același timp, se observă o creștere a numărului cetățenilor care revin în Republica Moldova, în special persoane aflate la vârsta pensionării sau membri ai primului val migrațional.
În opinia expertului, integrarea europeană nu va duce la un nou val masiv de plecări, deoarece cei care și-au dorit cu adevărat să emigreze au făcut-o deja. Viitorul demografic al țării depinde însă în mod direct de capacitatea autorităților de a moderniza infrastructura locală. Zonele lipsite de acces la servicii edilitare de bază, precum apă și canalizare, vor continua să se confrunte cu scăderi accentuate ale populației pe termen lung. Vitalie Știrba a subliniat importanța investițiilor pentru a stopa această tendință negativă și a sprijini stabilitatea comunităților.
