Parlamentul clarifică competențele în investigarea marilor fraude și corupție
Conform modificărilor adoptate, Centrul Național Anticorupție (CNA) va deveni autoritatea principală în investigarea fraudelor bancare majore și a spălării banilor ca infracțiune autonomă. CNA va prelua dosarele în care prejudiciul depășește pragul de 250 de salarii medii lunare, în timp ce cazurile cu prejudicii mai mici vor rămâne în responsabilitatea organelor fiscale. Pentru a-și extinde capacitățile investigative, CNA va introduce o funcție suplimentară de director adjunct, iar directorul instituției va putea fi numit pentru un al doilea mandat.
Procuratura Anticorupție (PA) rămâne în continuare responsabilă exclusiv pentru urmărirea penală a demnitarilor de rang înalt. În această categorie intră președintele țării, președintele Parlamentului, deputații, prim-ministrul, miniștrii, Avocatul Poporului, judecătorii, procurorii și membri ai celor mai importante instituții de justiție și securitate, cum sunt Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.
De asemenea, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) își va concentra eforturile pe cauze foarte grave, cum ar fi terorismul și infracționalitatea organizată gravă. Posibila transferare a competențelor pentru investigarea cazurilor de tortură de la PCCOCS către procuraturile teritoriale a fost exclusă după dezbateri publice și intervenții ale societății civile, iar competențele au fost păstrate în cadrul PCCOCS.
Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor continua să ancheteze infracțiunile economice și vamale obișnuite, sub coordonarea PCCOCS, cu condiția ca prejudiciul să nu depășească pragul de 50.000 de unități convenționale. Această delimitare vizează creșterea eficienței instrumentelor de anchetă fiscală și vamală.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și-a exprimat totuși îngrijorarea în legătură cu modificările adoptate, avertizând că acestea pot afecta independența anchetelor și arhitectura sistemului anticorupție existent. CRJM a remarcat faptul că în timp ce Procuratura Anticorupție beneficiază de un proces de curățare și verificare riguroasă, transferul de competențe către CNA, care nu a trecut printr-un proces echivalent de evaluare, poate slăbi rezultatele obținute. Organizația a cerut o analiză obiectivă a eficienței actualei delimitări pentru a fundamenta corect schimbarea legislativă.
În replică, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că inițiativa a fost elaborate în consultare cu experți naționali și europeni, iar formula găsită reprezintă un compromis pentru a avansa procesul legislativ. De asemenea, Grosu a asigurat că riscurile invocate de CRJM vor fi analizate suplimentar înainte de adoptarea finală a legii.
Astfel, această reformă legislativă importantă propune o reorganizare detaliată a competențelor instituțiilor de anchetă implicate în investigarea corupției și infracțiunilor economice grave, cu scopul de a crește eficiența și coerența răspunsului penal în Moldova.
