Igor Grosu cere sancțiuni pentru negarea crimelor staliniste în Moldova
Evenimentul organizat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău evidențiază suferința a peste 30.000 de persoane deportate în Siberia și Kazahstan în această perioadă tragică. Expoziția reunește documente autentice, fotografii, obiecte de epocă și mărturii ale supraviețuitorilor, oferind o înțelegere amplă asupra represiunilor sovietice.
În discursul său, Igor Grosu a subliniat importanța păstrării memoriei istorice ca mijloc de prevenire a unor noi tragedii provocate de regimuri autoritare: „Orice societate, fără să-și cunoască istoria, este ca o frunză în bătaia vântului. Memoria acestor tragedii trebuie să rămână o ancoră”.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a remarcat că până acum subiectul represiunilor sovietice a fost abordat adesea doar în cercuri restrânse și familii, iar statul are responsabilitatea morală de a aduce aceste informații în spațiul public și de a le transmite generațiilor viitoare.
Directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, a extins discursul, menționând că expoziția cuprinde toate formele de teroare sovietică, incluzând și foametea organizată din anii 1946-1947 ca o metodă de teroare de stat. Astfel, evenimentul oferă o perspectivă amplă care merge de la Marea Teroare din 1937-1938 până la represiunile post-staliniste.
Alexandru Postica, președinte al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, a accentuat faptul că memoria ocupației sovietice din 1940 trebuie apărată, evidențiind suferințele unui sfert din populație, numeroasele dețineri pe nedrept și deportările ce au lovit dur societatea. El a mai subliniat lipsa unei culturi a memoriei în Republica Moldova și necesitatea unor măsuri legislative pentru comemorarea victimelor foametei și represiunilor staliniste.
Expoziția este organizată de Ministerul Culturii, Agenția Națională a Arhivelor și Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici, fiind disponibilă la Chișinău și, pentru prima dată, la Bălți, unde publicul poate viziona documente și mărturii care aduc în față una dintre cele mai întunecate perioade din istoria Moldovei.
Cu ocazia comemorării, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj solemn calificând deportările drept „una dintre cele mai mari tragedii din istoria noastră” și subliniind importanța păstrării memoriei victimelor cu respect și recunoștință. Ea a condamnat ferm atitudinea celor care neagă sau minimalizează ororile regimului sovietic și a reiterat datoria societății de a proteja valorile pentru care victimele au suferit enorm: libertatea, identitatea și dreptul la o viață fără teamă.
În concluzie, evenimentul și declarațiile oficiale insistă asupra necesității consolidării culturii memoriei istorice în Republica Moldova pentru a preveni resurgerea ideologiilor totalitare și pentru a onora suferința milioanelor de oameni afectați de represiunile regimului stalinist.
