Moldova accelerează protecția socială și infrastructura în contextul crizelor
Liliana Palihovici, președinta Asociației „Institutum Virtutes Civilis”, a subliniat că raportul evidențiază capacitatea țării de a face față unui șir de crize majore din ultimii ani. Republica Moldova a traversat pandemia COVID-19, efectele războiului din Ucraina cu un număr crescut de refugiați, precum și criza energetică, iar toate acestea au demonstrat voința politică fermă de a implementa Agenda 2030 și de a obține rezultate în situații critice.
Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului, a remarcat că aceste crize au generat riscuri sporite de sărăcie și vulnerabilitate, însă autoritățile au intervenit prin măsuri menite să atenueze impactul negativ asupra populației. El a pus accent pe schimbarea paradigmei în fața acestor provocări și pe creșterea rezilienței cetățenilor pentru un trai decent.
În privința sărăciei, raportul indică evoluții pozitive, precum majorarea venitului minim garantat, extinderea ajutorului pe perioada rece și lansarea reformei „Restart” în asistența socială. Totodată, accesul la electricitate a ajuns la 100%, iar accesul la surse sigure de apă și canalizare s-a îmbunătățit semnificativ. Cu toate acestea, sărăcia rămâne o provocare, în special în gospodăriile cu trei sau mai mulți copii și în mediul rural, cauzată de productivitatea scăzută în agricultură, ocuparea informală și rata ridicată a tinerilor NEET (fără studii și fără muncă).
În domeniul sănătății, indicatorii relevă o scădere importantă a ratei mortalității materne, de la 16,2 la 8,5 la 100.000 de nașteri. Mortalitatea cauzată de boli netransmisibile a scăzut, deși rămâne mai ridicată decât media UE. România a făcut pași importanți în extinderea screening-urilor pentru cancerul de col uterin și a crescut numărul medicilor pe 10.000 de locuitori de la 136 la 149. S-au creat servicii specializate, precum cel pentru accidente vasculare cerebrale și coloscopie, însă mortalitatea infantilă a crescut de la 8,8 la 11,9 la 1.000 de nou-născuți.
Raportul evidențiază și progresele în educație, unde infrastructura a fost modernizată cu facilități esențiale și conexiune la internet pentru aproape toate unitățile de învățământ primar și secundar. De asemenea, nivelul de calificare al cadrelor didactice are tendințe ascendente, aproape toți profesorii având studii superioare.
La capitolul energie și mediu, Moldova a menținut alimentarea cu energie în pofida crizei energetice și războiului din regiune, înregistrând și o creștere a eficienței energetice, deși consumul redus este mai degrabă o reacție la facturi mari. Accesul la apă și canalizare în mediul rural a înregistrat îmbunătățiri iar în domeniul schimbărilor climatice au fost adoptate trei programe naționale, chiar dacă implementarea lor este una modestă. În plus, Programul național de extindere a pădurilor a contribuit la reabilitarea terenurilor degradate.
În concluzie, Maria Vremiș a subliniat că, deși discriminarea rămâne un fenomen prezent, statul a făcut pași pentru reducerea inegalităților și pentru promovarea egalității, inclusiv prin modificarea legislației privind hărțuirea sexuală la locul de muncă.
Yesim Oruc, coordonatoarea Rezidentă ONU în Moldova, a felicitat țara pentru determinarea și progresul ridicat în agenda reformelor și aderarea la Uniunea Europeană. Oruc a remarcat că Moldova reprezintă „una dintre cele mai ambițioase țări din regiune” în procesul de armonizare legislativă și creșterea nivelului de trai pe termen lung.
Aceste progrese marchează un pas important în transformarea Republicii Moldova într-un stat mai rezilient și mai pregătit pentru provocările viitoare.
