Zece ani de la Brexit: britanicii caută reîntărirea legăturilor cu UE
Marți, 23 iunie 2026, se marchează zece ani de la votul prin care Regatul Unit a decis să părăsească Uniunea Europeană. Un deceniu după acel referendum contestat și extrem de polarizant, realitatea din Regatul Unit s-a schimbat semnificativ, iar o cotă tot mai mare dintre britanici își exprimă dorința de a restabili legături mai strânse cu Uniunea Europeană sau chiar de a reveni asupra deciziei de atunci.
Un eveniment simbolic al acestei schimbări îl reprezintă summitul UE-Regatul Unit programat pe 22 iulie 2026 la Bruxelles, menit să reînnoiască dialogul după Brexit și să găsească un nou cadru de cooperare. Situația politică internă complicată a Regatului Unit, care a culminat recent cu demisia premierului laburist Keir Starmer, reflectă tensiunile și incertitudinile produse în aceste zece ani. Totodată, această aniversare aduce în prim-plan și o surpiză politică: avansul consistent al extremei drepte în Regatul Unit.
La momentul referendumului din 2016, o temere răspândită era legată de impactul negativ asupra economiei și a vieții cotidiene. Exemplul simbolic al tradiționalului „English breakfast”, compus în proporție semnificativă din ingrediente importate din Uniunea Europeană, a ilustrat efektul Brexit asupra costurilor și accesului la produse alimentare esențiale. Economiștii avertizau că prețul unui mic dejun autentic ar putea crește cu până la 13%, ceea ce a alimentat termenul sarcastic de „Bregret”, adică regretul față de ieșirea din UE.
Acești zece ani au fost marcați nu doar de dificultăți economice și politice, ci și de o radicalizare a spațiului politic britanic. Nigel Farage, liderul partidului Reform UK și susținător inflexibil al Brexitului, se situează acum în fruntea sondajelor pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc în 2029. Sistemul electoral uninominal britanic, mult timp văzut ca un obstacol pentru extreme, îi oferă astăzi un avantaj, în special în detrimentul conservatorilor tradiționali.
Imigrația, una dintre temele cheie ale referendumului, s-a transformat într-un element de conflict accentuat, cu retorică xenofobă care a prosperat în ultimii ani. Această situație a alimentat o creștere a naționalismului englez și manifestări violente, inclusiv demonstrații ale unor grupări neofasciste conduse de figuri controversate precum Tommy Robinson. Nigel Farage își capitalizează alegerea fiind perceput ca o figură mai respectabilă, promițând totodată măsuri dure, cum ar fi expulzarea a sute de mii de imigranți.
Sentimentul de „Bregret” este astăzi dominant în opinia publică britanică, conform sondajelor, aproape 60% dintre cetățeni regretând votul din 2016. Un nou referendum ar putea, astfel, să aducă o majoritate pentru rămânerea în UE. Probleme economice persistente, instabilitate politică și izolare diplomatică au contrazis promisiunile unei Mari Britanii globale „eliberate” de reglementările europene.
În plan politic, Brexitul a schimbat nu doar Regatul Unit, ci și Uniunea Europeană, care în acest deceniu s-a consolidat și a avansat spre o integrare mai profundă, inclusiv militară – un proces susținut de Franța și președintele Emmanuel Macron. În acest context, summitul de la Bruxelles din luna iulie devine o oportunitate crucială pentru Regatul Unit de a regăsi un parteneriat viabil cu UE, inversând, parțial, drumul luat în urmă cu zece ani.
Astfel, anul 2026 pare să marcheze nu doar aniversarea Brexitului, ci și un punct de inflexiune în relația complicată dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, în timp ce presiunile interne și externe îl determină pe Londra să caute o apropiere pragmatică cu continentul.
Bregret, summit, extrema dreapta, legături post-Brexit.
