Orașele din Moldova luptă cu insulele de căldură urbană pentru protecția copiilor

Fenomenul insulelor de căldură urbană a devenit tot mai pronunțat în orașele din Republica Moldova, afectând în mod special grupurile vulnerabile precum copiii și persoanele în vârstă cu afecțiuni cardiace. Experții avertizează că efectele temperaturilor extreme sunt amplificate de mediul urban caracterizat prin lipsa spațiilor verzi, suprafețe impermeabile și densitate mare a clădirilor.

Marina Lungu, șefa interimară a Secției politici în domeniul schimbării climei din cadrul Ministerului Mediului, a subliniat rolul factorilor urbani în intensificarea efectelor căldurii. Ea a menționat că structura orașelor, cu clădiri înalte, pavaje și un deficit de vegetație, favorizează acumularea poluanților și gazelor cu efect de seră, ceea ce contribuie la încălzirea accentuată a mediului.

Potrivit Marinei Lungu, unul dintre obstacolele majore în implementarea măsurilor pentru atenuarea schimbărilor climatice este lipsa resurselor financiare suficiente. Ea a insistat asupra necesității accesării fondurilor externe pentru a susține astfel de intervenții. Astfel, Moldova aplică pentru finanțare prin Fondul Verde pentru Climă și alte programe internaționale, care permit dezvoltarea unor proiecte concrete.

Un exemplu concret este proiectul transnațional Be Ready, susținut de fonduri europene, care urmărește reducerea efectelor insulelor de căldură urbană. În Chișinău, o grădiniță din sectorul Râșcani a beneficiat de o zonă pilot de “acupunctură urbană” ce combină elemente verzi, albastre și albe pentru răcorirea spațiului. Aici a fost construit un pavilion educativ din lemn stratificat, cu acoperiș rezistent la radiațiile ultraviolete și fenomenele meteorologice extreme, completat de peste 20 de pulverizatoare de apă pentru scăderea temperaturii în zilele caniculare.

Victoria Cravțov, directoarea grădiniței, a explicat că pavilionul nu este doar un spațiu educațional, ci și un refugiu pentru copii împotriva căldurii excesive pe timpul verii. Sistemul de irigare cu pulverizatoare asigură o reducere semnificativă a temperaturii, sporind confortul micilor vizitatori.

În paralel cu inițiativa de la Chișinău, orașul Galați din România implementează soluții similare în cadrul aceluiași proiect Be Ready. Aici au fost amenajate stații de autobuz transformate în adevărate oaze verzi, ce oferă umbră și ajută la reducerea temperaturii aerului. Măsurile includ plantarea de arbori și perdele vegetale, instalarea sistemelor de răcire cu apă și utilizarea materialelor reflectorizante.

Un reprezentant al proiectului a explicat că acupunctura urbană albastră implică sisteme de răcire cu apă precum fântâni arteziene și grădini umede, care pot reduce temperatura solului cu 2 până la 5 grade Celsius pe zonele respective. Astfel, proiectul urmărește creșterea rezilienței urbane la evenimentele climatice extreme.

Prin această colaborare transnațională, orașele Chișinău și Galați își propun să creeze un mediu urban mai sănătos și mai adaptat la schimbările climatice, protejând astfel sănătatea populației, în special a celor mai vulnerabili. Implementarea acestor soluții inovatoare subliniază importanța finanțării externe și a abordărilor integrate în gestionarea crizei climatice urbane.