Restauratoare salvează prin eforturi un secol de cămăși tradiționale
Texturile acestor costume tradiționale, realizate din lână, bumbac sau mătase, sunt supuse unui proces riguros de restaurare care poate dura chiar și opt luni pentru o singură cămașă. Procedurile includ curățarea delicată, coaserea și intervențiile specializate asupra ornamentelor deteriorate, precum cele în care au fost refăcute țesături rupte.
Din păcate, lipsa unor spații adecvate pentru expunerea și conservarea acestor țesături complexe face ca majoritatea să fie depozitate în condiții ce asigură doar minimul necesar pentru păstrare. Cămășile sunt expuse rareori, doar ocazional, de obicei în cadrul unor expoziții temporare sau vernisaje, expunându-se astfel riscul abrazării lor de influențe externe.
Teodor Candu, director adjunct al muzeului, subliniază importanța protejării acestor obiecte de patrimoniu împotriva deteriorării, în timp ce etnografa Varvara Buzilă evidențiază valoarea lor ca sursă primordială de inspirație pentru creațiile moderne. Ea atrage atenția că în multe familii nu se păstrează veritabile piese vechi de port popular, făcând fascinante și esențiale colecțiile muzeale pentru conservarea identității culturale.
Cu o colecție ce depășește 2000 de piese de cămăși tradiționale, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală reprezintă un adevărat tezaur al portului popular românesc, o comoară vitală pentru întreaga societate și pentru înțelegerea profundă a moștenirii noastre culturale.
Ziua Universală a iei reîmprospătează conștientizarea importanței păstrării tradițiilor autentice în fața trecerii timpului.
