Parlamentarii găgăuzi au fixat alegerile la 21 iunie, în ciuda contestațiilor legale
În regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova, alegerile pentru noul Parlament local au fost programate pentru data de 21 iunie 2026, în pofida numeroaselor obstacole și contestații ridicate în privința legalității procesului electoral. Mandatul deputaților actuali a expirat încă din anul precedent, iar din acest motiv și din cauza unor dispute asupra denumirii autorității electorale, votul a fost amânat repetat.
Pe 17 martie, deputații în funcție au organizat două sesiuni speciale într-o încercare de a dezamorsa criza politică. Deși s-a reușit stabilirea unei date exacte pentru scrutin, problemele juridice nu au fost complet rezolvate, mulți actori politici și autorități centrale fiind sceptici asupra validității alegerilor. Ministerul Justiției a dus disputa la nivelul Curții Constituționale, punând sub semnul întrebării competența autonomiei în organizarea scrutinurilor.
Sesiunile speciale s-au desfășurat în clădiri aflate în centrul orașului Comrat, fiind prezente 27 dintre cei 35 de parlamentari, deși toți își pierduseră mandatul cu câteva luni în urmă. Principalul obstacol a fost o disputa asupra denumirii comisiei electorale – în Chișinău se vorbește despre Consiliul Electoral Central (CEC), în timp ce în autonomie este folosit termenul de Comisie Electorală Centrală (CEC). Această discrepanță legislativă a determinat o serie de contestații și riscul ca hotărârile să fie anulate.
Unul dintre deputați, Nicolae Dudoglo, a atras atenția asupra lipsei finanțării și conformității cu legislația națională, iar alți parlamentari au recunoscut că deciziile luate vor fi, cel mai probabil, suspendate de instanțe. În ciuda acestor riscuri, deputații au votat pentru menținerea datei scrutinului la 21 iunie. S-a discutat și despre folosirea mașinilor de serviciu de către parlamentari, având în vedere că aceștia sunt considerați „cu mandate expirate”, însă propunerea a fost respinsă.
Pe de altă parte, liderii politici au continuat să critice autoritățile centrale. Fostul bașcan Mihail Formuzal a acuzat Chișinăul de tratament inechitabil și restricții media impuse Găgăuziei, inclusiv blocarea accesului la site-uri rusești ca Lenta.ru sau RBC. El a propus trimiterea unei delegații de tineri vorbitori de limba engleză în capitalele europene pentru a informa despre situația reală din regiune.
Fosta conducătoare Irina Vlah a pledat pentru reluarea dialogului cu autoritățile centrale, acuzând întreruperea acestuia ca fiind o greșeală și a cerut intervenția prim-ministrei pentru a promova unitatea în societate.
Un punct central al discuțiilor a fost prezența lui Igor Dodon, fost președinte al Republicii Moldova și lider al Partidului Socialiștilor, care a fost figura principală a ședinței. Dodon a criticat dur guvernarea actuală, în special legea privind statutul special al Găgăuziei, despre care a spus că „deranjează actualele autorități”. El a subliniat că legea trebuie respectată indiferent de preferințe politice și a evocat relațiile sale anterioare cu liderii locali, în ciuda criticilor reciproce.
În încheierea sesiunii, majoritatea deputaților au adoptat o declarație oficială care cere retragerea sesizării Ministerului Justiției din fața Curții Constituționale. De asemenea, au fost inițiate apeluri către liderii externi, inclusiv președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, pentru a-și arăta sprijinul față de drepturile electoral politice ale găgăuzilor.
Reacțiile localnicilor intervievați au fost diverse: unii acuză Guvernul de la Chișinău pentru criza politică, alții pun responsabilitatea pe autoritățile autonome care nu au reușit să organizeze corect scrutinul. Mulți sunt dezamăgiți și speră într-o rezolvare care să aducă stabilitate, locuri de muncă și bunăstare. Unii consideră că alegerea datelor alegerilor trebuie făcută cu respect față de istorie și sensibilități locale.
De asemenea, există și o perspectivă filozofică asupra instabilității istorice a regiunii, exprimată de un tânăr localnic, care vede în situația actuală o trecere inevitabilă prin provocări, fără a căuta vinovați sau comploturi.
În concluzie, Găgăuzia continuă să fie prinsă într-un impas politic și legal, în care necesitatea organizării unor alegeri legitime și respectate este vitală pentru viitorul autonomiei, dar este condiționată de reforme legislative și negocieri între autoritățile locale și centrale.
