Procuratura trenează dosarele de trădare de patrie ale lui Dodon și Gorgan
Procesul lent al dosarelor pentru trădare de patrie din Republica Moldova ridică semne de întrebare în contextul riscurilor majore pentru securitatea națională. Cauzele unor foști demnitari și oficiali importanți, precum Igor Dodon, Igor Gorgan sau Ion Creangă, întârzie în mod frecvent în instanțe și la faza urmăririi penale, ceea ce frânează sancționarea clară a infracțiunilor grave pe care le implică.
În R. Moldova, trădarea de patrie reprezintă o infracțiune gravă, definită prin acțiuni precum spionajul, divulgarea secretelor de stat sau sprijinirea unor activități ostile împotriva siguranței naționale. Cu toate acestea, dosarele pe această temă evoluează lent. Printre cele mai cunoscute sunt cele ale lui Igor Dodon, fost președinte, și Igor Gorgan, fost șef al Statului Major al Armatei Naționale, ambele aflate încă în etapa urmăririi penale. În cazul lui Ion Creangă, fost șef al Direcției juridice a Parlamentului, procesul de judecată a fost reluat de la început după schimbarea judecătorului.
Un dosar rezonanță care a stârnit controverse este cel al fostului deputat Iurie Bolboceanu, inițial condamnat pentru spionaj în favoarea Rusiei, dar achitat ulterior în urma unei recalificări a probei. De asemenea, Denis Cuculescu rămâne singurul condamnat pentru trădare de patrie în ultimii ani, primind o pedeapsă de 15 ani de închisoare, deși a fugit din țară. În contrast, dosarul lui Gorgan este blocat din cauza necesității unor expertize tehnice complexe.
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) subliniază că aceste cauze sunt de o complexitate ridicată, necesitând un volum mare de probe și o cooperare interinstituțională amplă, ceea ce justifică unele întârzieri. Totuși, experții și foști oficiali din justiție, printre care Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, atrag atenția că problemele sistemice, precum lipsa resurselor și suprasolicitarea în instanțe, contribuie substanțial la întârzierea soluțiilor.
Un episod emblematic pentru dosarele de trădare îl constituie cazul „kuliok”, legat de Igor Dodon, unde o înregistrare video controversată a fost urmată de un proces fragmentat și încă neterminat, cu diverse capete de acuzare pe rol. Fostul președinte respinge constant acuzațiile, catalogându-le drept motivate politic.
Ca urmare a contextului geopolitic generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, trădarea de patrie a devenit o problemă stringentă, ceea ce a dus la reforme legislative în 2024, lărgind definiția infracțiunii și înăsprind pedepsele aferente. Totuși, aplicarea practică a acestor norme se confruntă cu dificultăți, iar lipsa unor soluții rapide poate afecta atât percepția publicului, cât și stabilitatea instituțională.
Reprezentanții PCCOCS reafirmă angajamentul de a investiga aceste fapte cu respectarea procedurilor legale și prezumției de nevinovăție, dar admit că presiunile și resursele limitate pun presiune asupra volumului de muncă al procurorilor. Astfel, dosarele privind trădarea de patrie continuă să aibă o evoluție dificilă, în ciuda gravității faptelor cercetate.
