România și UE: extinderea spre Moldova și Ucraina schimbă geopolitica
Extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova și Ucraina este considerată o necesitate atât din punct de vedere geopolitic, cât și economic, iar România se află în centrul acestui proces de reconstrucție și stabilitate regională, susțin experți și oficiali români.
Profesorul și istoricul Adrian Niculescu evidențiază în cadrul emisiunii „Vector European” de la Moldova 1 că Uniunea Europeană este cel mai ambițios și eficient proiect politic creat vreodată, demonstrat inclusiv prin succesul României, care în ultimele două decenii a înregistrat o creștere economică constantă grație integrării europene. Niculescu avertizează însă că există în România un segment care subestimează importanța continuării acestui proces.
Sprijinul politic de la București pentru integrarea Republicii Moldova în UE este ferm, însă experții atrag atenția că o extindere sănătoasă trebuie să fie echilibrată și să pregătească adecvat statele candidate pentru aderare. Francesca Cristea, coordonator de politici la Europuls, subliniază necesitatea ca acest proces să fie armonios și bine gestionat pentru a maximiza beneficiile atât pentru Uniune, cât și pentru noile membre.
În ceea ce privește procesul de absorbție a acquis-ului comunitar, Republica Moldova beneficiază de o rată accelerată, în parte datorită legăturilor istorice, lingvistice și cetățeniei comune cu România. Vlad Gheorghe, consilier onorific al prim-ministrului Ilie Bolojan, afirmă că acest context facilitează transferul de know-how și integrarea Moldovei mult mai rapid decât Ucraina, unde bariera lingvistică este mai pronunțată. Totodată, el punctează inventivitatea ucraineană și rezistența la război ca factori importanți în progresul integrării.
Aspectele economice sunt esențiale, iar Lidia Moise, analist economic, conectează procesul de aderare a Ucrainei la necesitatea unui cadru legal pentru reconstrucția post-război, estimată la aproape 590 de miliarde de dolari conform Băncii Mondiale. Parlamentul european și statele membre trebuie să gestioneze cu atenție conflictele înghețate, precum Crimeea sau Transnistria, care pot întârzia aderarea rapidă a acestor țări.
România, membră UE din 2007, este afectată în mod direct de mutările geopolitice prin schimbarea rolului său din simplu stat de frontieră într-un pilon al stabilității și reconstrucției regionale. Țara folosește în prezent fonduri semnificative din Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență pentru dezvoltare, dar următorii ani sunt critici pentru consolidarea acestor investiții, mai ales în contextul noilor membri care vor reclama mai multe fonduri.
Robert Lupițu, redactor-șef al publicației Calea Europeană, accentuează că România trebuie să profite de această fereastră pentru a avansa în dezvoltare, altfel va risca să rămână într-o poziție relativ defavorabilă la nivel comunitar. El subliniază faptul că statele noi vor avea nevoie de resurse importante, ceea ce va modifica prioritățile alocărilor bugetare în viitorul Cadru Financiar Multianual.
Cooperarea bilaterală dintre București și Chișinău include punerea în valoare a infrastructurii energetice și de transport. Republica Moldova depinde între 50 și 70% de energia electrică românească, iar investițiile în infrastructură continuă cu proiecte-cheie precum construirea podului autostradă de la Ungheni, preconizat să se deschidă până la sfârșitul anului, un alt pod la granița Albița-Leușeni și redeschiderea tronsonului feroviar Cantemir-Fălciu, blocat de peste trei decenii.
Pe ansamblu, extensia Uniunii Europene către est reprezintă o ocazie strategică pentru România de a-și întări poziția și de a contribui la stabilitatea și prosperitatea regiunii, apelând la resursele și experiența dobândite în ultimii ani. Atât autoritățile, cât și comunitățile locale și mediul de afaceri sunt chemate să se implice activ în această etapă crucială.
