Deficitul forței de muncă în Moldova crește, dar afectează mai mult firmele mici
Analiza arată că micile companii se confruntă cu o discrepanță mai mare între planificarea personalului și efectivul angajaților, în timp ce firmele mari înregistrează o situație mai stabilă. De exemplu, în unele întreprinderi s-a înregistrat o creștere a numărului de angajați de doar 0,8%, față de o planificare inițială de 3,6%. Fluctuațiile mari sunt mai vizibile în IMM-uri, în special în sectoarele orientate pe piață, în timp ce domeniile precum administrația publică, sănătatea și învățământul au menținut o ocupare stabilă.
Un aspect remarcabil este că tot mai puține întreprinderi aleg să rezolve problema deficitului prin majorarea salariilor. În acest context, Igor Crapivca, director de companie, a subliniat necesitatea unei abordări strategice la nivel de stat pentru a sprijini angajatorii care oferă salarii mai atractive. El a propus, de exemplu, reducerea contribuțiilor la fondul de asigurări sociale pentru sporurile salariale ce depășesc 20%.
Marin Ceban, administratorul Zonei Economice Libere Bălți, a evidențiat competiția acerbă pentru investiții la nivel regional și global, menționând că țări din Africa sau alte regiuni concură pentru investiții, iar calificările forței de muncă sunt un criteriu esențial. Ceban a pledat pentru o atenție sporită acordată educației, subliniind necesitatea motivării profesorilor să rămână în sistem, inclusiv prin salarii mai mari.
Din partea Ministerului Educației și Cercetării, secretara de stat Ludmila Stihi a precizat că autoritățile prioritizează dezvoltarea învățământului profesional tehnic și a microcalificărilor, iar implicarea mediului de afaceri este crucială pentru a adapta calificările la cerințele angajatorilor.
În cadrul dezbaterilor parlamentare privind politicile Ministerului Muncii și Protecției Sociale, respinse prin moțiune simplă pe 2 aprilie, ministra Natalia Plugaru a evidențiat un progres important în reducerea numărului persoanelor inactive în economie, de la 167.000 în 2021 la 117.000 în prezent. Totodată, Plugaru a subliniat că în 2023 Agenția de Ocupare a Forței de Muncă a facilitat angajarea a 20.000 de persoane, cu o țintă ambițioasă de 25.000 pentru acest an și 100.000 în patru ani.
Ministra a adăugat că ponderea economiei informale a scăzut de la 20% în 2024 la 17% în 2025, în timp ce salariul minim a înregistrat o creștere graduală de la 2.935 de lei în 2021 la 6.300 lei în 2026, iar salariul mediu estimat pentru 2025 este de 17.400 lei. Aceste măsuri fac parte din strategia guvernamentală de a stimula incluziunea socială și creșterea economică printr-o piață a muncii mai funcțională și atractivă.
