Maia Sandu accelerează reforma administrației locale cu sprijin guvernamental

Această reformă a fost amânată ani la rând din motive politice, însă șefa statului a subliniat că întârzierea ei ar însemna privarea satelor moldovenești de șansa de a se dezvolta. Guvernele anterioare au evitat procesul din cauza dificultăților implicate și lipsei unui beneficiu electoral imediat, dar acum schimbarea este considerată crucială pentru modernizarea localităților și atragerea investitorilor.

Președinta a explicat că 87% din primării au sub 3.000 de locuitori, ceea ce limitează capacitatea administrațiilor locale de a presta servicii eficiente. De exemplu, primăriile mici asigură servicii de apă și canalizare pentru doar 40% din gospodării, spre deosebire de 65% în localitățile ceva mai mari. În plus, 30% din bugetul unei primării mici este consumat de întreținerea instituției, comparativ cu doar 10% în unitățile cu populație de aproape 10.000 locuitori.

În plus, primăriile mai mari investesc mai mult în infrastructură și sunt mai capabile să atragă proiecte pentru dezvoltarea comunității. „Când administrațiile își unesc eforturile, crește calitatea serviciilor, infrastructura se modernizează și nivelul de trai al cetățenilor se îmbunătățește”, a afirmat Maia Sandu.

Guvernul va sprijini financiar procesul, acordând localităților care optează pentru amalgamare câte 3.000 de lei per locuitor, de trei ori mai mult decât înainte. Președinta a ținut să precizeze că reforma nu va duce la dispariția satelor și identitatea locală va fi păstrată, deoarece doar administrațiile vor fi unite, nu și comunitățile.

Maia Sandu a atras atenția asupra unor dezinformări apărute în spațiul public care încearcă să împiedice această schimbare necesară încă de acum două decenii. Ea a îndemnat cetățenii, în special pe tineri, să contribuie la diseminarea corectă a informațiilor privind beneficiile primăriilor mai mari și a unei administrații consolidate. De asemenea, a solicitat autorităților locale să ia decizii în interesul comunităților și a încurajat implicarea directă a populației în procesul decizional.

Un exemplu de succes al reformei este raionul Florești, unde 36 din cele 40 de primării au adoptat deja deciziile necesare pentru fuziune.

Conform proiectului de reformă administrativă, fiecare primărie trebuie să aibă un minim de 3.000 de locuitori, iar numărul raioanelor va scădea de la 32 la 10. Pentru a facilita accesul la servicii, peste 600 de servicii vor putea fi accesate mai ușor prin platforma Ghișeului Unic și prin Centrele Unificate de Prestări Servicii. În plus, pentru a păstra legătura cu cetățenii, în fiecare sat va exista câte un reprezentant al primarului.

Autoritățile afirmă că această reformă este imperativă, deoarece multe primării mici depind aproape integral de bugetul de stat și nu au capacitatea să asigure serviciile de bază sau investițiile necesare dezvoltării locale. Reforma vizează astfel eficientizarea și consolidarea administrației publice locale pentru un viitor prosper al Republicii Moldova.