Moldova accelerează reforma sănătății pentru integrarea europeană
Republica Moldova continuă implementarea unui amplu proces de reformă a sistemului său de sănătate, vizând alinierea acestuia la standardele Uniunii Europene. Digitalizarea, investițiile masive în infrastructură și problemele legate de resursa umană constituie principalele direcții de acțiune. Conform autorităților, țara a atins deja aproximativ jumătatea drumului în pregătirile pentru integrarea europeană în domeniul sănătății.
Svetlana Nicolaescu, secretar general adjunct la Ministerul Sănătății, a declarat în cadrul emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” difuzată de Moldova 1 că după ultimele evaluări ale Comisiei Europene, Moldova a avansat de la un nivel scăzut de pregătire către unul moderat, fiind cotată acum la 2,5 din 5 puncte. Aceasta subliniază progresul realizat, deși mai sunt multe de făcut.
Un punct central al reformei îl reprezintă digitalizarea sistemului medical, inclusiv introducerea dosarului electronic al pacientului. Autoritățile pregătesc crearea, în acest an, a unei entități dedicate e-sănătății, care va gestiona implementarea acestei inițiative. Potrivit lui Nicolaescu, dosarul electronic va permite pacienților și medicilor accesul facil la informațiile medicale, indiferent de specialistul consultat anterior, oferind o bază mai eficientă și transparentă a istoricului medical. Totodată, digitalizarea va respecta reguli stricte privind securitatea datelor, conform normelor europene.
În paralel cu digitalizarea, Republica Moldova vizează investiții substanțiale în infrastructură, mai ales prin construirea spitalelor regionale din Bălți și Cahul. Aceste proiecte sunt finanțate cu sprijinul fondurilor europene și se află într-un stadiu avansat de dezvoltare, cu termen estimat de finalizare în anul 2031. Regionalizarea serviciilor spitalicești este considerată o prioritate pentru îmbunătățirea accesului la asistența medicală de calitate.
Un alt aspect important este deficitul de cadre medicale, care rămâne o provocare majoră în contextul recunoașterii diplomelor moldovenești în UE. Aceasta facilitează mobilitatea specialiștilor, dar implică riscul exodului. Jana Chihai, prorector la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a menționat că instituția oferă o pregătire de înaltă calitate, recunoscută internațional, dar acest fapt contribuie și la posibilitatea ca absolvenții să plece în străinătate, un fenomen dificil de stopat în contextul globalizării.
Autoritățile subliniază, pe de altă parte, importanța medicinei de familie și a prevenției, considerate esențiale pentru reducerea problemelor de sănătate la nivel național. Adrian Belîi, președintele Comisiei parlamentare pentru sănătate, a explicat că trebuie schimbată percepția publică asupra importanței poliței de asigurare de sănătate. El a precizat, totodată, că unele indicatori privind așteptarea serviciilor medicale și numărul intervențiilor sunt chiar mai buni în unele cazuri decât în țările europene, demonstrând competitivitatea sistemului local.
Pe viitor, guvernarea își propune să întărească asistența medicală primară și accesul la specialiști în diferite domenii, precum recuperarea medicală, geriatria și îngrijirile paliative, cu obiectivul ca până în 2030 să finalizeze implementarea reformelor și să asigure un sistem de sănătate complet funcțional și modernizat pentru cetățeni. Reforma sistemului de sănătate moldovenesc continuă să fie o prioritate strategică în procesul de integrare europeană, iar rezultatele vor fi monitorizate atent în următorii ani.
Pentru mai multe detalii despre reformele din sănătate, se pot urmări declarațiile oficialilor în emisiunea „Eu și Uniunea Europeană” la Moldova 1.
