Foametea din 1946-1947: Expoziție cutremurătoare la Muzeul din Chișinău
Muzeul Național de Istorie din Chișinău găzduiește o expoziție deosebită care scoate în evidență magnitudinea foametei cumplite din anii 1946-1947, un eveniment devastator care a afectat profund sudul Republicii Moldova. Deosebit de dramatică este situația în regiunile locuite de populația găgăuză, unde aproape jumătate dintre săteni și-au pierdut viața în acele vremuri tulburi. Expoziția intitulată „Foametea din anii 1946-1947. Istorie și memorie în Găgăuzia” este deschisă publicului până la sfârșitul lunii aprilie și oferă o incursiune aprofundată în această tragedie istorică.
Colectarea materialelor a fost realizată de istoricul Ignat Cazmalî, fondatorul Muzeului de Istorie din Avdarma, care a adunat mii de fotografii, documente și mărturii ale supraviețuitorilor. Cazmalî subliniază că în raioanele Comrat, Vulcănești și Ceadâr-Lunga mortalitatea ca urmare a foametei a atins cote de 30-40%. Acest eveniment tragic a venit pe fondul unei politici regimului sovietic care a agravat și intensificat foametea în regiune.
Istoricul Anatol Țăranu, coordonatorul volumului „Foametea în Moldova” publicat în 1993 în limba rusă, atrage atenția că sudul Moldovei a fost supus unor încercări extrem de grele în această perioadă, iar memoria acestor tragedii a fost sistematic ștearsă pentru a nu deraia imaginea oficială a regimului sovietic. „Memoria acestor tragedii trebuie păstrată în conștiința colectivă”, afirmă Țăranu, subliniind importanța recuperării și comemorării acestor momente dureroase.
Curatoarea expoziției, Ludmila Cojocaru, a declarat că evenimentul expune documente și imagini de mare valoare, prezentate adesea pentru prima dată publicului larg, cu scopul de a aduce un omagiu victimelor și de a condamna atrocitățile suferite. Expoziția a impresionat profund vizitatorii, printre care numeroase persoane cu amintiri familiale dureroase despre foamete, deportări și persecuții.
Un exemplu în acest sens este mărturia unei vizitatoare care a povestit cum bunica sa a fost ucisă în momentul deportării bunicului în Siberia, iar altă familie a supraviețuit dificil din cauza unei rezerve modeste de alimente și animale, schimbate pentru porumb, salvând câțiva dintre cei nouă copii. Aceste povești personale sporesc importanța de a păstra și transmite memoria foametei.
Conform estimărilor istorice, aproape 200 de mii de oameni au pierit în R.S.S. Moldovenească în timpul acestei foamete organizate de autoritățile sovietice între 1946 și 1947, un genocid tacit care a lăsat urme adânci în istoria și sufletul populației locale. Expoziția din Chișinău constituie o mărturie necesară și un semnal de alarmă privind consecințele politicilor represive și al neglijenței de atunci.
