Guvernul propune reducerea raioanelor de la 32 la 10 pentru eficientizare
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a explicat că actuala structură administrativă este fragmentată și ineficientă. El a subliniat că noile raioane, mai mari și mai puternice, vor putea coordona proiecte regionale majore în domenii precum infrastructura, sănătatea, transportul și dezvoltarea economică. Propunerea include nu doar comasarea raioanelor, ci și consolidarea primăriilor, pentru a crea unități administrative viabile cu cel puțin 3.000 de locuitori.
Președinții unor raioane au comentat această inițiativă. Dionisie Ternovschi, șeful raionului Ungheni, care este al treilea ca mărime în țară, susține reforma, dar cere ca noile structuri să se bazeze pe centre deja dezvoltate. El consideră că Ungheniul, cu o populație consolidată estimată la 40.000 după fuziunea cu alte șapte primării, trebuie să rămână centru raional, datorită infrastructurii și poziției strategice, incluzând podurile peste Prut și viitoarea autostradă.
La rândul său, Vadim Roșca, președintele raionului Fălești, atrage atenția că această reformă este extrem de costisitoare și trebuie realizată corect din prima, pentru a evita reluarea procesului și costuri suplimentare în viitor. El susține că ar trebui create trei regiuni mari – Nord, Centru și Sud – iar noile unități să aibă o populație mai mare, între 5.000 și 7.000 de locuitori, pentru a fi eligibile pentru proiecte europene.
De asemenea, Nicolae Popa de la raionul Leova recunoaște necesitatea reformei, deși exprimă incertitudine privind viitorul raionului său, având în vedere scăderea populației. El speră în menținerea raionului Leova, dar admite că deciziile finale sunt în mâinile autorităților centrale.
Alexandru Catan, președintele raionului Căușeni, a afirmat că, din punct de vedere demografic și administrativ, raionul său corespunde pentru a fi centru regional, însă decizia finală va reveni Guvernului. El și-a exprimat speranța că reforma va aduce beneficii cetățenilor și nu va complica accesul la servicii publice.
O excepție importantă o reprezintă raionul Taraclia, care nu va fi comasat ca parte a reformei, ci va fi transformat într-un municipiu de nivelul II, datorită specificului său etnic și dorinței de a păstra identitatea locală, dar beneficiind de o administrație mai consolidată.
Procesul de amalgamare a primăriilor este gândit inițial ca unul voluntar, însă Guvernul intenționează să-l accelereze prin simplificarea procedurilor, reducerea birocrației și oferirea unor stimulente financiare mai consistente pentru comunitățile care aleg să se unească.
Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) au semnalat că proiectul rămâne încă vag și cere mai multe clarificări cu privire la organizarea și funcționarea viitoare a noilor structuri administrative, precum și măsuri pentru asigurarea serviciilor publice.
Criticii au atras atenția asupra riscului ca reforma să afecteze autonomia locală și influența comunităților. Ei subliniază necesitatea unor consultări extinse pentru a evita problemele legate de reprezentare și accesul cetățenilor la decizii și servicii. În ansamblu, reforma administrativă în curs de pregătire constituie o schimbare majoră menită să optimizeze funcționarea administrației publice din Republica Moldova.
