Orban se confruntă cu primele alegeri strânse după 16 ani la putere
Prim-ministrul Viktor Orban și partidul său, Fidesz, se pregătesc pentru alegerile din 12 aprilie, care reprezintă prima confruntare electorală competitivă după patru victorii consecutive din 2010. De-a lungul celor 16 ani de guvernare, Orban a fost adesea criticat de organizații internaționale și Uniunea Europeană pentru dezechilibrele democratice, limitarea libertății presei și restricțiile impuse comunității LGBTQ.
După ce în 2011 a adoptat o nouă Constituție cu o majoritate de două treimi, Orban a modificat sute de legi, puternic contestate, cum ar fi cele care au forțat pensionarea anticipată a judecătorilor. Uniunea Europeană a denunțat aceste măsuri ca fiind în contradicție cu standardele europene, iar Curtea Constituțională maghiară a anulat unele dintre prevederile controversate. Criticii susțin că modificările sistemului electoral și redimensionarea circumscripțiilor au consolidat poziția partidului său, în timp ce dreptul de vot a fost extins către etnicii maghiari din regiune, simpatizanți ai lui Orban.
Guvernarea sa este caracterizată de guvernarea prin decrete în perioade de urgență, instaurate după invazia Rusiei în Ucraina. Executivul a limitat drastic activitatea ONG-urilor și a instituit un control sever asupra instituțiilor academice. Organizații marcante, precum Open Society Foundations și Universitatea Central Europeană, fondate de George Soros, și-au mutat sediile în afara Ungariei, la Berlin și respectiv Viena. Orban respinge acuzațiile la adresa guvernării sale, afirmând că alegătorii i-au oferit un mandat clar pentru reforme profunde.
În plan social și cultural, Orban și-a consolidat poziția de apărător al valorilor conservatoare. Constituția definește căsătoria exclusiv ca uniunea între un bărbat și o femeie, adoptând politici care restricționează drepturile persoanelor LGBTQ, inclusiv limitarea adopției de către cuplurile homosexuale și interzicerea marșurilor Pride din motive de protecție a copiilor. Politica privind migrația este una restrictivă, Ungaria construind un gard la granița sudică în 2015 și impunând legislație severă privind azilul. În paralel, statul stimulează creșterea natalității prin ajutoare fiscale pentru familie.
În domeniul media, guvernul lui Orban controlează în mod direct și indirect presa prin preluarea instituțiilor de stat și a unor companii private pro-guvernamentale, precum și prin restricționarea accesului publicitar, lucru criticat dur de UE. O parte importantă a mass-mediei maghiare funcționează ca un canal de propagandă guvernamentală, ceea ce a afectat pluralismul și independența jurnaliștilor.
Politic, sub mandatul său, Ungaria a menținut o „deschidere” față de Rusia și China, promovând investițiile și susținând poziții politice controversate în cadrul UE. Orban a condamnat în mod oficial războiul rus din Ucraina, dar respinge sancțiunile energetice dure și susține păstrarea importurilor de gaz și petrol rusești pentru protejarea economiei naționale. În plan diplomatic, tensiunile cu Ucraina au escaladat, Ungaria blocând majoritatea unor ajutoare financiare europene destinate statului vecin.
În privința economiei, Ungaria a stabilizat finanțele publice după criza financiară globală, dar pandemia a determinat o creștere a deficitului bugetar, țintele fiind majorate pentru a susține cheltuielile preelectorale. Orban a impus taxe mari asupra mai multor sectoare economice, preluate în mare parte de oameni de afaceri apropiați guvernului său, astfel încât proprietatea în sectoare strategice a devenit majoritar maghiară, conform declarațiilor premierului. Totuși, economia maghiară se află în stagnare de trei ani, evidențiind provocările actuale ale guvernării Fidesz.
Alegerile din 12 aprilie vor testa rezistența lui Viktor Orban în fața unei opoziții consolidate și a nemulțumirilor societății despre direcția democratică și economică a Ungariei, după o lungă perioadă de dominare politică.
