Agricultorii moldoveni riscă falimentul fără noi soluții financiare rapide
Alexandru Slusari, director executiv al asociației „Forța Fermierilor”, a atras atenția că aproximativ 30% dintre membrii organizației, reprezentând fermieri mici și mijlocii, întâmpină dificultăți serioase de plată după ani consecutivi afectați de calamități naturale. Deși unii au reușit până acum să evite insolvabilitatea, aproximativ 200 dintre agricultori au declanșat deja proceduri de faliment.
Slusari a explicat că băncile se delimitează de creditele către acești fermieri invocând regulamentele Băncii Naționale a Moldovei privind creditele neperformante, în special pentru cei cu întârzieri la plată din trecut. Mulți fermieri au încercat să se redreseze vânzând gaje sau apelând la împrumuturi informale, însă istoricul afectat le îngreunează accesul la finanțare bancară în prezent.
Directorul asociației a subliniat că fermierii pot fi încă salvați, dar intervenția statului este esențială pentru a proteja aceste afaceri, care contribuie semnificativ la crearea locurilor de muncă și la dezvoltarea rurală. Dispariția fermierilor mici și mijlocii, a avertizat el, ar favoriza consolidarea marilor holdinguri agricole, un fenomen ce ar putea amenința securitatea alimentară națională.
Deputatul Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, a confirmat dificultățile sectorului, notând că, în ultimii doi ani, creditele acordate fermierilor de companiile de microfinanțare au crescut cu peste 30%, în timp ce finanțările bancare au scăzut proporțional. Confruntat cu schimbările climatice, prețurile în creștere și un mediu concurențial concentrat, sectorul agricol este într-o situație financiară delicată.
Ivanov a atras atenția asupra impactului negativ al acestei decapitalizări asupra bugetului de stat, de la reducerea TVA și accizelor până la scăderea investițiilor ce afectează recoltele. Având în vedere că agricultura reprezintă aproape 45% din exporturile țării, diminuarea acestei activități ar putea provoca scăderi ale veniturilor în valută și presiuni suplimentare pe sistemul bancar.
Pe de altă parte, Dorel Noroc, președintele Asociației Băncilor din Moldova, a respins ideea diminuării finanțării agricole. Acesta a precizat că portofoliul de credite în sector a crescut cu 4–5% și a explicat că băncile trebuie să țină cont de riscurile inerente și să protejeze resursele depuse de clienții lor, în special în cazul companiilor cu dificultăți clare. Rata creditelor neperformante în agricultură a scăzut semnificativ, ajungând la aproximativ 9% în martie 2026, cel mai bun nivel în ultimii trei ani.
Noroc a menționat totodată că băncile continuă să sprijine fermele cu perspective reale de redresare prin credite, renegocieri sau programe în colaborare cu organizații de antreprenoriat. Totuși, în situațiile mai grave, doar creditele bancare nu sunt suficiente.
Ivanov a insistat că fermierii nu cer subvenții nejustificate, ci mecanisme care să le faciliteze accesul la finanțare, sugerând intervenția statului pentru garantarea creditelor prin bănci comerciale. El a reamintit că agricultorii recuperează investițiile cu întârziere, uneori după un an, față de alte domenii economice cu cicluri mult mai scurte.
În contextul acestei crize, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, a anunțat o măsură de sprijin concret: rambursarea integrală a accizei la motorină pentru achizițiile realizate între 1 martie și 31 mai 2026, în valoare totală de circa 110 milioane de lei. De asemenea, Șarban a precizat că programul de subvenționare a dobânzilor la creditele pentru mijloacele circulante va continua și în viitor, în cadrul noilor politici de sprijin.
Astfel, criza financiară din sectorul agricol al Moldovei necesită intervenții complexe și imediate pentru a evita falimentul masiv al fermierilor și pentru a asigura stabilitatea unei ramuri esențiale pentru economia și securitatea alimentară a țării.
