NATO denunță Rusia și China pentru politici nucleare și cere dialog internațional
Alianța Nord-Atlantică a condamnat marți politicile nucleare agresive ale Rusiei și Chinei și a îndemnat ambele națiuni să colaboreze cu Statele Unite în vederea unei noi conferințe internaționale menite să consolideze stabilitatea și transparența în domeniul armelor nucleare.
Declarația comună a celor 32 de state membre NATO reafirmă angajamentul ferm pentru respectarea integrală a Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare (TNP), un pilon fundamental al controlului armamentului global, care a intrat în vigoare în 1970. Apelul survine cu doar câteva zile înaintea unei conferințe programate la sediul ONU din New York, unde va fi analizată implementarea tratatului în contextul tensiunilor geopolitice accentuate, inclusiv războiul din Ucraina și conflictele dintre SUA, Israel și Iran.
În comunicatul oficial, NATO a acuzat Rusia de încălcarea angajamentelor cruciale legate de controlul armelor, avertizând asupra utilizării retoricii nucleare provocatoare, iar China este acuzată că își extinde rapid și diversifică arsenalul nuclear fără a oferi transparență. Membrii Alianței au solicitat insistent ca Statele Unite să continue să promoveze stabilitatea strategică multilaterală.
Secretarul general adjunct al NATO, Boris Ruge, a evidențiat într-un interviu folosit de agenția Reuters faptul că Rusia a lansat de două ori în Ucraina racheta balistică Oreshnik cu capacitate nucleară, un act pe care l-a descris drept o „semnalizare nucleară iresponsabilă”. El a mai subliniat că Rusia a renunțat la toate acordurile importante privind controlul armamentului, dezvoltând noi sisteme nucleare în timp ce desfășoară războiul de amploare pe continentul european.
De partea sa, Kremlinul a declarat în februarie că va rămâne o putere nucleară responsabilă după expirația tratatului START, document ce limitează rachetele strategice americane și rusești. De asemenea, Rusia a criticat planurile Franței, unul dintre membrii NATO, de a-și extinde arsenalul nuclear, calificând această decizie drept o mișcare „extrem de destabilizatoare” care amenință securitatea Moscovei.
Boris Ruge a apărat însă decizia Parisului, afirmând că este un răspuns rațional, măsurat și transparent la amenințările actuale. El a subliniat că NATO este o alianță defensivă, care nu urmărește expunerea armelor nucleare sau o retorică nucleară beligerantă, denunțând frecvent retorica necontrolată a președintelui Putin.
China și-a respins acuzațiile recente, afirmând că menține dimensiunea arsenalului său la minimum necesar pentru siguranța națională și că nu intenționează să intre într-o cursă a înarmării. Înaintea conferinței ONU, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing a reafirmat această poziție.
Estimările Federației Oamenilor de Știință Americani indică existența unui arsenal nuclear de aproximativ 4.400 de focoase la Rusia, 3.700 la SUA, 620 la China, 290 la Franța și 225 la Regatul Unit. Alte regimuri nucleare recunoscute includ India, Pakistan și Coreea de Nord, în timp ce Israelul este suspectat că deține arme nucleare fără a fi confirmat oficial.
NATO speră ca conferința internațională să finalizeze un document comun care să pună accent pe transparență, diminuarea riscurilor și stabilitatea strategică a tratatului susținut de aproape 190 de state. Cu toate acestea, edițiile congresului din 2015 și 2022 nu au reușit să convină asupra unei declarații finale comune privind pașii următori.
Secretarul general adjunct al NATO a menționat că lipsa unui acord formal nu va diminua importanța sau validitatea Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare, aspect esențial în menținerea unei ordini internaționale stabile și sigure.
