Guvernul simplifică procesul de amalgamare voluntară a localităților
Una dintre cele mai importante schimbări adoptate este reducerea pragului de vot pentru deciziile privind alegerea centrului administrativ și denumirea comunităților, de la două treimi la o majoritate simplă. Vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru administrație publică, Larisa Voloh, a explicat în emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova că această modificare va elimina necesitatea alegerilor intermediare, iar primarii și consilierii actuali își vor finaliza mandatele până în toamna anului 2027.
Decizia a stârnit reacții critice din partea opoziției. Deputata Olga Ursu, din fracțiunea „Alternativa”, a afirmat că reducerea pragului votează împotriva voinței cetățenilor și afectează democrația locală. Ea a arătat că jumătate dintre consilierii care reprezintă un segment al populației ar putea lua decizii care influențează întreaga comunitate, ceea ce consideră periculos.
Opinia expertului Adrian Ermurache, codirector executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a fost mai moderată. El a apreciat că pragul majorității simple nu constituie o problemă majoră, dat fiind că și sistemul anterior ar fi lăsat o parte a populației nereprezentată. Totodată, el a subliniat că referendumurile sunt costisitoare și că o consultare față în față cu cetățenii, explicând avantajele și dezavantajele unificării, rămâne cea mai eficientă metodă.
Un alt aspect important al reformei este eliminarea limitei de 25 de kilometri între localitățile care pot fuziona. Guvernarea susține că această măsură va facilita integrarea localităților rurale în jurul orașelor, exemplificând cu unirea orașului Leova cu trei sate. Deputata Larisa Voloh a salutat capacitatea comunităților de a negocia și a găsi soluții care să aducă beneficii comune.
Scepticismul opoziției a revenit însă pe această temă. Olga Ursu a ridicat problema distanței crescute pe care cetățenii, în special pensionarii, vor trebui să o parcurgă pentru accesarea serviciilor sociale și medicale sau pentru a participa la activități culturale ori respectarea ordinii publice.
Adrian Ermurache a precizat că guvernarea a învățat lecțiile eșecului de până acum și încearcă să creeze un cadru care să stimuleze dialogul între primării. Dacă nici acest mecanism nu va funcționa, va fi aplicată amalgamarea obligatorie. Scopul final al reformei este ca, după alegerile locale din 2027, să nu existe primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori, având în vedere că în prezent 87% dintre localități se află sub acest prag.
Conceptul general al reformei, anunțat la începutul lunii aprilie, prevede reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, reorganizarea serviciilor publice și creșterea substanțială a stimulentelor financiare pentru comunitățile care aleg să se unească. Guvernul argumentează că reforma este necesară din cauza capacității financiare slabe a majorității primăriilor, dependente de transferurile de la bugetul de stat, care limitează investițiile și afectează accesul cetățenilor la servicii fundamentale.
