Violența digitală afectează tot mai multe femei din Republica Moldova
Potrivit datelor, 12% dintre respondenți au raportat că au fost victime ale violenței digitale în ultimele 12 luni, iar un procent de 25,4% au fost martorii unor astfel de agresiuni. Specialiștii subliniază că această cifră subestimează realitatea, întrucât fenomenul este atât de răspândit încât a devenit „normalizat” în mediul online. O proporție semnificativă, 74% din femei, s-au obișnuit cu abuzurile din cauza lipsei unui răspuns adecvat.
Grupurile cele mai vulnerabile sunt femeile tinere, mai ales studentele, dar și femeile necăsătorite sau divorțate. Violența digitală apare mai frecvent în orașe și afectează în special persoanele cu studii superioare. În ceea ce privește platformele, cele mai multe incidente au fost semnalate pe rețelele sociale, în special Facebook, iar aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber și Telegram au fost utilizate frecvent pentru amenințări și mesaje cu conținut intim.
Formele predominante de violență online sunt limbajul sexist, discursul instigator la ură, distribuirea imaginilor intime fără acordul persoanei și trimiterea neautorizată de conținut sexual. Aceste atacuri generează stări de anxietate, stres zilnic și afectează dramatic sănătatea emoțională a victimelor. Aproape jumătate dintre femei aleg să blocheze agresorii sau să-și restricționeze prezența online, însă doar un procent restrâns recurge la strategii active de gestionare a situației.
Impactul economic este de asemenea sever: 1,6% dintre femei și-au pierdut locul de muncă ca urmare a violenței digitale, iar mulți alții au înregistrat scăderea performanțelor profesionale. Pe lângă acestea, victimele sunt frecvent judecate și blamate, iar ajutorul din partea autorităților este limitat. Studiul evidențiază probleme instituționale majore, printre care lipsa unor proceduri clare de raportare și interventie rapidă, precum și absența unui cadru legal complet pentru protecția adulților.
Pentru remedierea acestei situații, sunt recomandate crearea unui sistem clar și accesibil de raportare, alinierea legilor moldovenești la standardele europene și instruirea specialiștilor în domeniu. Natalia Plugaru, ministrul Muncii și Protecției Sociale, a subliniat că violența digitală este o realitate cotidiană care amenință siguranța femeilor, în special în rândul celor tinere. De asemenea, Rose Thomson, directoare în cadrul Ambasadei Marii Britanii în Chișinău, a evidențiat angajamentul Marii Britanii de a prioritiza combaterea violenței împotriva femeilor și a fetelor.
Studiul a implicat peste 1000 de respondenți și a fost realizat în intervalul octombrie-noiembrie 2025 prin metode calitative și cantitative. O inițiativă complementară este platforma națională e-Violență.md, primul portal dedicat susținerii supraviețuitoarelor și facilitării raportării cazurilor de violență online în Republica Moldova. Aceasta oferă un sprijin esențial în combaterea fenomenului și în repararea consecințelor asupra victimelor.
