Ritmul vettingului judecătorilor și procurorilor crește, dar persistă riscurile de blocaj
Potrivit Nadejdei Hriptievschi, membră în Comisia Pre-vetting, cooperarea candidaților cu comisiile de evaluare externă a crescut semnificativ comparativ cu anii anteriori, ceea ce a condus la o accelerare a procesului de vetting. Aceasta a fost una dintre concluziile principale prezentate în cadrul forumului de politici Justice4Moldova, desfășurat pe 28 aprilie la Chișinău, sub tema „Patru ani de vetting: Lecții și perspective pentru reforma justiției”.
Cu toate acestea, extinderea procedurii vetting către un număr mai mare de procurori și judecători, demarată anul trecut, este considerată riscantă pentru buna funcționare a justiției. Experta în justiție de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Angela Popil, a subliniat că o astfel de extindere ar putea bloca activitatea instanțelor și a procuraturii, afectând astfel drepturile justițiabililor.
Un alt punct controversat este amendamentul recent adoptat în al doilea plen al Parlamentului, prin care a fost redus pragul de vot necesar pentru desemnarea membrilor internaționali în Comisia de evaluare externă a procurorilor, de la 61 la 51 de voturi. Acest pas a stârnit critici din partea analiștilor juridici, care avertizează că modificarea ar putea încălca Constituția, în cazul unui aviz negativ din partea Comisiei de la Veneția, și ar putea submina încrederea societății și partenerilor externi în reforma justiției.
Angela Popil a declarat că această reducere a pragului poate crea impresia că membrii internaționali ai comisiei sunt numiți în funcție doar de majoritatea parlamentară sau un singur partid, eliminând posibilitatea evaluării unei game mai largi de candidați.
În replică, vicepreședintele Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, Igor Chiriac, a motivat că amendamentul a avut ca scop deblocarea și accelerarea evaluării în cadrul procesului de vetting. El a precizat că, deși consensul politic este necesar, acesta nu poate fi întotdeauna obținut, iar suplinirea rapidă cu experți familiarizați cu procedurile oferă un impuls necesar.
De asemenea, membra Consiliului Superior al Procurorilor, Elena Roșior, a evidențiat necesitatea stabilirii unor termene clare pentru evaluarea procurorilor, precum și limitarea funcțiilor interimare în pozițiile manageriale. Ea a înscris dorința pentru un sistem de concursuri transparente pe criterii bine definite, care să asigure înlocuirea funcțiilor-cheie manageriale de la procuratură în mod legitim, pentru consolidarea credibilității instituțiilor.
Cifrele procesului arată că, din 208 judecători notificați, 178 au fost supuși procedurii de vetting, dintre care 70 (40%) au promovat evaluarea, 69 au demisionat, iar 39 au picat. În cazul procurorilor, din 130 evaluați, doar 22 au fost confirmați, 7 au picat, iar evaluarea continuă pentru circa 100 dintre aceștia, indicând dificultăți în implementarea procesului.
Mandatul Comisiei Pre-Vetting s-a încheiat la 10 februarie, după aproape trei ani de activitate, timp în care a evaluat 69 de candidați pentru funcții în organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și procuraturii, din care doar 26 au fost declarați eligibili, ceea ce reprezintă 38% dintre cei evaluați.
Astfel, deși progresul în cadrul vettingului este evident, provocările legislative, politice și organizatorice continuă să amenințe eficiența și credibilitatea acestei reforme fundamentale pentru justiția din Republica Moldova.
