Mai imprevizibil în Moldova: înghețuri tardive amenință agricultura
Luna mai aduce în Republica Moldova începutul oficial al verii meteorologice și o intensificare a evoluției culturilor agricole, însă este și una dintre cele mai imprevizibile perioade din perspectiva condițiilor climatice. Conform unei analize realizate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS), ultimele decenii au adus contraste termice semnificative, variind de la înghețuri și ninsori târzii până la caniculă cu temperaturi de până la 37°C.
În mod tradițional, luna mai aduce o creștere a temperaturilor medii între 15°C în nord și 17°C în sudul țării. În această perioadă, temperatura medie zilnică trece stabil prin pragul de 15°C, marcând începutul verii meteorologice în intervalul 8-20 mai. Cu toate acestea, datele istorice atestă o volatilitate climatică puternică, temperaturile medii lunare oscilând considerabil de la an la an.
În 1980, de exemplu, luna mai a fost cea mai rece înregistrată, cu medii lunare de 11,4°C la Briceni și 13,4°C la Bălți, în timp ce în mai 2003 s-au înregistrat temperaturi medii ridicate între 19,8°C și 21,1°C. Meteorologii menționează valori extreme absolute de temperatură: o minimă de -3,8°C concomitent cu înghețuri în aer pe 5 mai 1947, la Briceni, și o maximă absolută de 37,0°C consemnată la Cahul în 1969 și la Ștefan Vodă în 1996.
În perioada mai, temperaturile pot coborî între 3 și 5°C sau pot urca până la 26-28°C, existând în medie între 6 și 11 zile cu temperaturi de peste 25°C, însă recordul absolut este de 26 de zile de căldură intensă consemnate la Leova în 2003. Prezența zilelor cu temperaturi de peste 30°C a atins 16 zile în Dubăsari, tot în același an.
Riscul de înghețuri târzii persistă, chiar și până aproape de finalul lunii mai, cu cea mai târzie dată de dispariție a acestor fenomene fiind 24 mai în regiunile nordice și centrale. La suprafața solului au fost consemnate înghețuri până pe 1 iunie, în aceeași zonă. Deși rare, ninsorile pot apărea până cel târziu pe 20 mai, conform datelor statistice, un eveniment meteorologic extrem documentat rar.
Precipitațiile medii lunare variază între 45 și 70 mm, dar au fost cazuri cu cantități mult mai mari – 231 mm în Leova în 1991 și 103 mm în Soroca într-o singură zi în 1933. De asemenea, SHS avertizează asupra apărării frecvente a unor fenomene meteorologice periculoase precum grindina de mari dimensiuni, care se manifestă în medie o dată la doi ani, precum și ploile puternice și intensificările vântului, care pot atinge viteze de peste 25 m/s o dată la cinci ani.
Consecințele pentru agricultură sunt severe, în special din cauza înghețurilor care pot priva livezile în perioada de înflorire și pot duce la pierderi considerabile. Vătămările florilor și rodului la cais pot atinge între 15% și 40%, iar la alte culturi pomicole până la 15%. Culturile legumicole și plantele termofile, cum ar fi tutunul, cartofii, roșiile, ardeii și vinetele, sunt deosebit de vulnerabile, înghețuri de până la -1ºC putând provoca moartea lor.
Pe parcursul lunii mai, agricultura parcurge faze esențiale: răsărirea porumbului și a cartofului, înfrățirea orzului și a ovăzului de primăvară, înflorirea pomilor fructiferi, iar spre sfârșit începe înspicarea grâului de toamnă. Totodată, agricultorii trebuie să gestioneze și riscurile generate de secete de primăvară și suhoveiuri, fenomene care apar între 3 și 7 zile în luna mai, cu o frecvență medie de șapte ani pentru secetă.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat subliniază importanța unei atenții sporite în această perioadă, recomandând agricultorilor să țină cont de variațiile climatice și fenomenele extreme posibile pentru a reduce pierderile în sectorul agricol din Republica Moldova.
