Orașele din Moldova pot reduce poluarea prin grădini verticale, spun experții
Grădinile verticale sunt tot mai utilizate la nivel mondial pentru atenuarea poluării și diminuarea efectului de supraîncălzire urbană, însă în Republica Moldova rămân încă rare din cauza costurilor ridicate și a lipsei specialiștilor. Tatiana Sîrbu, șefa Laboratorului de Floricultură de la Grădina Botanică din Chișinău, a explicat situația într-un interviu acordat emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Aceasta a subliniat că aceste soluții de infrastructură verde, ce includ pereți și acoperișuri verzi, au devenit recent tot mai populare în orașele mari datorită beneficiilor evidente pe care le aduc, precum reducerea temperaturilor în timpul verii și îmbunătățirea calității aerului. Grădinile verticale au o istorie veche, dar au fost redescoperite în contextul actual al problemelor ecologice urbane.
Experta a menționat că francezul Patrick Blanc este considerat pionierul acestor construcții și a remarcat faptul că peste 2000 de specii de plante pot fi cultivate pe structuri verticale, adaptate atât pentru interiorul, cât și pentru exteriorul clădirilor. Aceasta a evidențiat și faptul că grădinile verticale sunt eficiente în utilizarea spațiului urban.
În ceea ce privește condițiile de implementare în Chișinău, Tatiana Sîrbu a declarat că există un potențial important, însă investițiile publice sunt încă insuficiente, iar proiectele adesea provin doar din mediul privat și au o amploare limitată. Ea a menționat că în alte țări asemenea inițiative sunt susținute de guverne și pot duce la realizarea unor structuri impresionante.
Pentru amenajările interioare, specialista a explicat că se preferă plante tropicale și subtropicale, cum ar fi ferigile sau clorofitumul, care tolerează umiditatea și umbra, cum este cazul unui perete verde recent amenajat în Aeroportul Chișinău. Pentru zonele exterioare însorite sunt recomandate plante rezistente la secetă, precum sempervivum sau diferite specie suculente, dar și plante cățărătoare precum iedera și partenocisus.
Întreținerea acestor structuri implică sisteme de irigare și o grijă periodică față de substratul folosit, acesta trebuind schimbat la fiecare doi ani pentru a menține plantele sănătoase. Tatiana Sîrbu a subliniat că aceste sisteme se bazează pe panouri modulare, facilitând astfel instalarea și întreținerea lor.
Deși beneficiile sunt clare, dezvoltarea grădinilor verticale în Republica Moldova este încetinită de costurile ridicate – peste 500 de euro per metru pătrat pentru implementarea unui astfel de sistem – și de lipsa specialiștilor calificați. Interesul scăzut și lipsa de informare în rândul publicului larg contribuie, de asemenea, la întârzierea adoptării pe scară largă a acestor soluții, în condițiile în care există deja câteva inițiative pilot.
Interviul complet poate fi ascultat în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
