România organizează summitul B9 cu participarea oficială a țărilor nordice NATO
România găzduiește miercuri, 13 mai, summitul Formatului București 9 (B9), o reuniune ce reunește lideri de stat și de guvern din țările NATO de pe flancul estic, la care se alătură oficial pentru prima dată și statele nordice membre ale Alianței. Evenimentul are loc în contextul creșterii tensiunilor regionale generate de agresiunea Rusiei și extinde dialogul politic și militar la o scară mai largă, incluzând țări din Scandinavia.
Inițiat în 2015 de președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda după anexarea Crimeei, formatul B9 a fost actualizat la această ediție prin eforturile președintelui României Nicușor Dan și a președintelui Poloniei Karol Nawrocki, care au adăugat participarea oficială a celor cinci țări nordice: Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca și Islanda. Astfel, în premieră, reuniunea poartă denumirea „Summitul Formatului București 9 și al Țărilor Nordice”.
Această extindere formalizează o apropiere deja observată informal în anii anteriori, reflectând o tendință geopolitică clară: unirea flancului estic NATO împotriva riscurilor strategice generate de Rusia, extinzând arcul de securitate de la Marea Neagră până aproape de Cercul Polar Arctic. Participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, subliniază importanța evenimentului pentru arhitectura de securitate europeană.
Temele abordate în cadrul summitului sunt concentrate pe întărirea sprijinului militar pentru Ucraina, cu accent pe garanții pe termen lung, producția europeană de muniții și integrarea Ucrainei în structurile occidentale. De asemenea, se discută despre necesitatea consolidării flancului estic cu mai multe trupe, infrastructură militară avansată și apărare antiaeriană în zonele-cheie ale Mării Negre și Mării Baltice.
Un alt punct central este relația transatlantică, unde discută modalitățile de menținere a angajamentului american față de NATO și responsabilitățile europene în contextul unor eventuale schimbări în politica Washingtonului. Franța este deja văzută ca un actor-cheie, datorită poziției sale militare și statutului de putere nucleară în UE.
Noua dimensiune strategică a summitului încorporează ideea unei axe nordico-baltico-est-europene consolidate, unde statele din nord și estul NATO cooperează intens pentru a contracara influența și agresiunea rusă. Acest demers schimbă echilibrul geopolitic al continentului, mutând atenția militară și politică spre nord și est.
În concluzie, summitul de la București confirmă transformarea profundă a alianței NATO pe flancul estic, prin integrarea excepțională a statelor nordice care întăresc ceea ce anterior părea un front fragmentat, marcând o nouă etapă în politica de securitate europeană în fața provocărilor regionale.
