Statele Unite cheltuiesc 29 miliarde dolari în conflictul cu Iranul, în plină tensiune regională
Conform reprezentanților Pentagonului, o parte semnificativă din acești bani a fost alocată pentru înlocuirea munițiilor consumate și repararea echipamentelor militare avariate în cursul operațiunilor din Orientul Mijlociu. Jay Hurst, controlorul financiar al Pentagonului, a specificat însă că această evaluare nu include cheltuielile legate de reconstrucția bazelor militare afectate.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a fost auditat ore în șir de membrii Congresului, fiind criticat atât de democrați, cât și de republicani. Parlamentari ca Ken Calvert au exprimat preocupări privind capacitatea armatei americane de a susține pe termen lung un astfel de conflict, avertizând că pregătirea militară națională ar putea avea de suferit din cauza resurselor consumate în războiul cu Iran.
Oficialul american Pete Hegseth a negat totuși ipoteza epuizării stocurilor de muniție, afirmând că guvernul accelerează producția de armament pentru a face față cererii crescute. Cât privește strategia pentru încheierea conflictului, Hegseth a menționat existența unui „plan de escaladare” dacă va fi nevoie, fără alte detalii privind eventualele pași militari sau diplomatici.
Înaintea unui summit decisiv la Beijing, președintele Donald Trump a subliniat pe 12 mai că Statele Unite nu depind de China pentru a opri conflictul cu Iranul. În pofida tensiunilor crescânde, inclusiv consolidării controlului iranian asupra Strâmtorii Ormuz – o rută vitală pentru transportul unei cincimi din petrolul mondial – Trump a asigurat că victoria va surveni „într-un fel sau altul”.
De cealaltă parte, Iranul a întărit influența regională prin acorduri de transport cu Irak și Pakistan, ridicând riscul consolidării unui control durabil asupra strâmtorii. Relațiile complicate dintre Washington și Teheran s-au reflectat în negocieri dificile, în care Statele Unite cer oprirea programului nuclear iranian și ridicarea blocadei navigației, în timp ce Iranul solicită despăgubiri și încetarea tuturor ostilităților. Trump a respins categoric aceste cereri, calificându-le ca fiind „gunoi”.
În această atmosferă tensionată, Israelul își exprimă temerile față de un potențial acord „nefavorabil” între SUA și Iran, care ar putea ignora probleme critice precum programul nuclear și arsenalul rachetelor balistice. Oficiali israelieni avertizează că un astfel de acord incomplet nu ar rezolva războiul, iar premierul Netanyahu își exprimă temerea că Washingtonul ar putea renunța la unele obiective esențiale.
În concluzie, în pofida presiunilor economice interne și creșterii prețurilor la petrol, administrația Trump continuă să promoveze o soluție diplomatică, dar tensiunile din regiune și diferențele de poziție între părți indică o situație încă nesoluționată, cu potențial pentru escaladare militară.
