Rusia oferă cetățenie ușurată locuitorilor din stânga Nistrului, Moscova pune presiune
Majoritatea cetățenilor din stânga Nistrului dețin cetățenie moldovenească, iar autoritățile de la Chișinău arată că criza economică din această regiune este rezultatul unui model economic nesustenabil aplicat în ultimele decenii. Aceste concluzii au fost exprimate în urma analizei situației economice și politice din Transnistria, în contextul decretului semnat de președintele Rusiei, Vladimir Putin, care facilitează procesul de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii din această zonă.
Ivan Țurcan, șeful Secției analitico-informaționale din cadrul Biroului Politici de Reintegrare, a explicat în emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova că aproximativ 98% dintre locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, iar această cetățenie domină în raport cu alte documente de identitate, acordate complementar. El a subliniat responsabilitatea autorităților moldovene de a apăra drepturile acestor persoane, în ciuda faptului că regiunea este separată și nu este controlată efectiv de Chișinău.
Pe plan economic, Țurcan a amintit că modelul economic aplicat în Transnistria este insuficient sustenabil, iar dependența excesivă de energia primită din surse externe și neplătite a afectat negativ funcționarea economiei locale. De asemenea, el a criticat „fondul Împreună” lansat la Tiraspol, considerându-l o tactică propagandistică menită să bulverseze opinia publică, mai ales în contextul în care Chișinăul a anunțat propriul fond de convergență pentru sprijinirea plăților sociale.
Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, a interpretrat decretul semnat de Vladimir Putin drept o strategie menită să consolideze influența Rusiei în regiune și să încetinească drumul european al Republicii Moldova. Potrivit acestuia, această decizie folosește tot un cadru de justificare a „drepturilor omului”, nefiind însă susținută de realitățile obiective, așa cum au confirmat numeroase decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcări făcute de Federația Rusă. Manole a mai precizat că o parte consistentă a populației transnistrene deține deja cetățenia rusă, iar politica de acordare facilitată a pasapoartelor a fost utilizată anterior în alte zone ale spațiului postsovietic.
Totodată, specialistul a afirmat că scopul Kremlinului este să blocheze integrarea europeană a Moldovei și să creeze presiuni militare și de securitate asupra Chișinăului, cu intenția de a domoli eforturile societății și statului moldovenesc de a se apropia de Uniunea Europeană.
Pe 18 mai, liderul separatist Vadim Krasnoselski a susținut într-un mesaj video decretul Rusiei, calificând această facilitate ca un gest „umanitar” destinat să ajute „zecile de mii” de persoane din stânga Nistrului care nu dețin nici o altă cetățenie în afară de cea locală.
În reacție, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat pe 17 mai că inițiativa Rusiei ascunde atât riscul unui proces de recrutare militară, cât și o nouă metodă de întărire a influenței Moscovei în regiune. Totodată, Zelenski a reafirmat susținerea cooperării sporite între Ucraina și Republica Moldova, în urma decretului semnat de Putin.
Anterior, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și premierul Alexandru Munteanu au alertat cetățenii din Transnistria să fie foarte atenți, avertizând că această „generozitate” a Rusiei în acordarea cetățeniei ascunde intenții reale de recrutare militară pentru conflictele din Ucraina.
Această strategie nu este nouă, Rusia aplicând mecanisme asemănătoare în regiunile separatiste din spațiul post-sovietic. Înainte de anexarea Crimeei sau de recunoașterea autoproclamatei republici Donețk și Lugansk, Rusia a implementat proceduri simplificate de obținere a cetățeniei ruse pentru locuitorii acelor teritorii, măsuri ce au fost condamnate internațional.
