Moldovenii susțin integrarea europeană indiferent de soluționarea transnistriană
Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin continuarea parcursului european al țării, indiferent dacă regiunea separatistă transnistreană este reintegrată sau nu, arată un studiu prezentat vineri de Asociația Promo-LEX. Cercetarea evidențiază o poziție divizată a populației cu privire la condițiile de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană.
Astfel, 27,9% dintre cei intervievați sprijină continuarea integrării europene concomitent cu căutarea unor soluții pentru conflictul transnistrean, iar 21,6% ar accepta aderarea fără includerea regiunii separatiste în proces. Împreună, aceste două grupuri cumulează 49,5% din respondenți care susțin parcursul european, cu sau fără reintegrarea Transnistriei. De cealaltă parte, o cincime (24,1%) condiționează aderarea europeană de soluționarea prealabilă a conflictului, iar 26,4% au refuzat să răspundă sau nu au o opinie fermă.
Promo-LEX punctează că diferența de opțiuni între cei care acceptă aderarea fără regiunea transnistreană și cei care vor soluționarea conflictului în paralel este de doar 6,3 puncte procentuale, ceea ce denotă lipsa unui consens clar și a unei majorități politice solide pe această temă. Această divizare reflectă în mod fidel peisajul politic de la Chișinău, unde, în 2025, autoritățile au decis decuplarea procesului de aderare la UE de cel al reintegrării teritoriale.
În același ton, Valeriu Chiveri, vicepremier pentru Reintegrare, a afirmat recent că regiunea transnistreană nu trebuie să devină un drept de veto în procesul de aderare europeană, poziție susținută și de Kaja Kallas, șefa diplomației europene, în timpul vizitei sale de la Chișinău din 8 mai 2026.
Studiul Promo-LEX indică că pentru cetățeni prioritățile majore în reglementarea conflictului transnistrean sunt respectarea drepturilor omului și retragerea trupelor străine de pe teritoriul regiunii, cu un sprijin cumulativ de 69%. Directorul Programului Drepturile Omului din cadrul Promo-LEX, Vadim Vieru, subliniază că există un decalaj între aceste așteptări clare ale populației din malul drept și abordarea guvernamentală, ce mizează în principal pe instrumente economice pentru rezolvarea problemei.
În privința respectării drepturilor omului în stânga Nistrului, aproximativ 42% dintre respondenți consideră că acestea nu sunt respectate sau sunt respectate în mică măsură, în timp ce doar 12,7% cred că drepturile sunt respectate într-o măsură mare sau foarte mare. O parte importantă a populației percepe situația ca ambiguă sau declară că nu deține suficiente informații pentru a oferi un răspuns clar.
În plus, cetățenii sunt divizați când vine vorba despre responsabilitatea privind drepturile omului în regiunea transnistreană: 33,7% indică administrația separatistă de la Tiraspol, iar 31,2% pe Guvernul Republicii Moldova. Această „cvasi-paritate” arată că populația recunoaște existența a două centre de putere care împart responsabilitatea. Federația Rusă este considerată responsabilă de doar 11,9% dintre intervievați, ceea ce semnalează o slabă conștientizare a rolului direct al Rusiei, deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit clar această responsabilitate.
De asemenea, sondajul arată o distanțare considerabilă între populația malului drept și regiunea transnistreană, peste 65% din respondenți declarând că nu au călătorit în zonă în ultimii trei ani, iar unul din patru nu a fost niciodată în regiune.
Cercetarea a fost realizată între 22 februarie și 12 martie 2026, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.226 de persoane, oferind o imagine complexă asupra opiniei publice moldovenești față de calea europeană și problema transnistreană.
