Se împlinesc 35 de ani de la schimbarea denumirii RSS Moldova în Republica Moldova

La 23 mai 1991, Sovietul Suprem al RSS Moldova a adoptat legea prin care a modificat atât denumirea țării, cât și denumirea organelor de conducere. Astfel, Sovietul Suprem s-a transformat în Parlamentul Republicii Moldova, iar Prezidiul Sovietului Suprem a fost redenumit în Prezidiul Parlamentului. În plus, titulatura oficială a președintelui și a prim-ministrului s-a adaptat noii configurații, acestea devenind președintele și prim-ministrul Republicii Moldova.

Această reformă legislativă a fost însoțită de o schimbare a denumirii celorlalte organisme ale puterii și administrației de stat, precum și a instituțiilor și funcțiilor oficiale. Modificările reflectau dorința tot mai puternică a populației și a reprezentanților politici de a afișa o identitate proprie, distinctă de cea sovietică.

La scurt timp după această decizie, pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, în urma evenimentelor care au dus la prăbușirea Uniunii Sovietice și a încercării eșuate de puci de la Moscova. Declarația a afirmat oficial limba română ca limbă de stat și suveranitatea țării pe întreg teritoriul său, inclusiv regiunea transnistreană.

În ziua adoptării independenței, sute de mii de cetățeni au manifestat pașnic în Piața Marii Adunări Naționale, susținând nașterea unui stat independent și revendicând dreptul la autodeterminare și libertate. Aceste momente au rămas în istoria Republicii Moldova ca un simbol al începutului unei noi epoci și al formării unei identități naționale consolidate.

Astăzi, la 35 de ani distanță, această schimbare de denumire este privită ca un moment istoric definitoriu în evoluția Moldovei moderne și în drumul său spre consolidarea suveranității și independenței statale. Amintirea acestui eveniment rămâne încă vie în conștiința publică și este motiv de reflecție asupra progresului realizat în ultimele trei decenii și jumătate.