Datoria publică a Moldovei atinge un nivel record de 138,5 miliarde lei în 2025
Datoria publică a Republicii Moldova a ajuns la un nivel fără precedent în anul 2025, totalizând 138,5 miliarde de lei și generând o presiune financiară de 55.800 de lei pentru fiecare cetățean. Acest lucru reiese dintr-un raport de audit prezentat pe 26 mai de Curtea de Conturi, care atrage atenția asupra implicării împrumuturilor externe pentru finanțarea cheltuielilor curente, în detrimentul proiectelor investiționale. Această practică riscă să afecteze creșterea economică pe termen lung a țării.
Raportul evidențiază că dependența de finanțările externe reprezintă un risc serios pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare ale Republicii Moldova. Olga Poiană, șefa Direcției Generale de Audit din cadrul Curții de Conturi, explică faptul că, deși datoria publică se menține sub pragul de 60% din PIB impus prin Tratatul de la Maastricht, creșterea continuă a acesteia în ultimii cinci ani necesită o monitorizare riguroasă și politici prudente pentru a menține sustenabilitatea financiară pe termen mediu și lung.
La sfârșitul anului 2025, datoria de stat a atins 132,8 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 11,4 miliarde față de anul precedent. Aceasta este compusă din 51,9 miliarde de lei datorie internă și 80,9 miliarde de lei datorie externă, ceea ce echivalează cu 37,6% din PIB. Datoria publică pe cap de locuitor aproape s-a dublat în ultimii cinci ani, crescând de la 29.600 de lei în 2021 la 55.800 de lei în 2025.
În 2025, Republica Moldova a contractat împrumuturi externe totale în valoare de 12,2 miliarde de lei, dintre care doar 2,9 miliarde au fost destinate finanțării proiectelor de investiții, în timp ce 9,3 miliarde au fost alocate susținerii cheltuielilor curente ale bugetului. Auditorii atrag atenția că această utilizare a împrumuturilor pune presiune pe capacitatea viitoare a statului de a-și onora obligațiile și poate împiedica realizarea Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”.
Bugetul de stat pentru anul 2025 a înregistrat venituri în valoare de 76,4 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 92,1 miliarde lei, rezultând un deficit bugetar de 15,7 miliarde de lei, mai mic cu 2,5 miliarde față de estimările inițiale. Veniturile colectate au depășit prognoza, crescând cu 9,4 miliarde față de 2024. Structura veniturilor a fost dominată de impozite și taxe, care însă au scăzut ca procent din total, datorită diversificării surselor prin creșterea granturilor și altor venituri.
Granturile au atins 4,5 miliarde de lei în 2025, cu 2 miliarde mai mult decât în anul precedent, reprezentând 5,9% din totalul veniturilor. Sursele pentru acoperirea deficitului au provenit majoritar din împrumuturi externe și interne, totalizând 16,9 miliarde de lei. Curtea de Conturi atenționează că această dependență continuă de finanțările externe și interne poate înrăutăți capacitatea statului de a-și respecta obligațiile financiare.
Auditul a mai scos în evidență unele neajunsuri în administrarea veniturilor, menționând că Serviciul Fiscal de Stat nu a asigurat controlul adecvat asupra virărilor integrale și la timp ale unor taxe și amenzi provenite din servicii publice, ceea ce poate afecta încasările bugetare.
Diferența dintre datoria sectorului public de 138 miliarde lei și datoria de stat de 133 miliarde de lei vine din includerea în prima categorie a altor împrumuturi contractate de autorități locale și companii de stat. Astfel, datoria sectorului public include, pe lângă datoria guvernamentală externă și internă, și creditele luate pentru proiecte locale sau de către entități precum Energocom, Moldelectrica sau Calea Ferată din Moldova.
Raportul Curții de Conturi oferă astfel un tablou complex al situației financiare a țării, subliniind necesitatea adoptării unor practici mai responsabile în gestionarea datoriei pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă pe termen lung.
