Cetățeni din toată țara contribuie la reforma administrației locale

Adunările cetățenești sunt metode folosite în multe țări pentru a dezbate diverse subiecte, de la dezvoltarea comunităților locale până la reforme constituționale majore. Potrivit lui Andrei Lutenco, director executiv al Centrului de Politici și Reforme, experiența internațională demonstrează că persoanele obișnuite, cu cunoștințe și experiențe locale, pot aduce soluții eficiente și democratice, uneori egale sau superioare celor propuse de politicieni ori experți.

În cadrul dezbaterilor, participanții au analizat diferite modele de reformă administrativă și au interacționat cu experți, abordând direct probleme concrete din comunitățile lor. Discuțiile au fost dominate de subiecte precum infrastructura rutieră și transportul, reflectând temeri reale legate de procesul de amalgamare administrativă.

Nicolae Panfil, director de programe Promo-LEX și observator la eveniment, a subliniat importanța timpului necesar cetățenilor pentru a înțelege și accepta o reformă majoră. „Este esențial ca oamenii să participe și să disemineze informațiile în comunitățile din care fac parte, deoarece consultările adânci sporesc șansele ca reforma să fie acceptată și implementată cu succes”, a afirmat acesta.

Totodată, participanții au exprimat o doză de neîncredere față de autorități, amintind că în multe comune promisiunile privind infrastructura sau utilitățile publice au rămas neîndeplinite pentru perioade îndelungate. Vicepreședinta Comisiei Parlamentare pentru Administrație Publică, Larisa Voloh, a menționat că dialogul cu cetățenii este crucial și că este nevoie de un echilibru între digitalizare și servicii de proximitate pentru a răspunde nevoilor comunitare. Ea a subliniat necesitatea unor servicii administrative regionale sau zonale bine dotate și finanțate, precum și a proiectelor de infrastructură care să depășească nivelul local.

Deja, în unele localități, fondurile europene încep să aibă un impact vizibil. Primarul satului Colibași, Ion Dolganiuc, a exemplificat prin construcția unei piețe agroalimentare regionale finanțate european, unde cetățenii au fost implicați activ în procesul decizional. Această piață susține o economie locală semnificativă, cu circa 70% dintre locuitori implicați în producerea legumelor timpurii.

Cu toate acestea, experta Mariana Iațco a semnalat dificultăți tehnice și administrative cu care se confruntă multe primării în accesarea fondurilor disponibile și scrierea proiectelor adecvate. Ea a accentuat necesitatea unei administrații locale axate pe nevoile comunității și pe dezvoltarea infrastructurii și transportului, pentru a facilita accesul cetățenilor la serviciile publice.

Adunarea cetățenească se va încheia cu recomandări formulate de participanți, care vor fi transmise autorităților centrale. Succesul reformei depinde însă de cât de mult vor fi luate în considerare aceste opinii ale cetățenilor. Până acum, peste 68% dintre primăriile din Republica Moldova au adoptat decizii privind inițierea amalgamării voluntare, cea mai ridicată rată fiind înregistrată în raionul Florești.

Reforma administrativă are ca scop crearea unor primării mai mari, cu cel puțin 3000 de locuitori, și reducerea numărului raioanelor de la 32 la 10. Pe lângă o reorganizare structurală, reforma vizează simplificarea accesului la servicii, cu peste 600 de servicii publice care vor fi oferite prin intermediul Ghișeului Unic și Centrelor Unificate de Prestări Servicii. Totodată, în fiecare sat din noile structuri administrative va fi desemnat un reprezentant al primarului, păstrând legătura directă cu cetățenii.