Maia Sandu explorează reunificarea cu România pentru aderarea rapidă la UE
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a reafirmat recent intenția de a integra țara în Uniunea Europeană până în anul 2030, considerând acest obiectiv drept o prioritate națională. În discursurile sale recente, Sandu a început să evoce tot mai des posibilitatea reunificării cu România, pe care o consideră o potențială cale alternativă de aderare rapidă la UE, în cazul în care procesul oficial de integrare s-ar bloca.
Într-o declarație oferită după primirea Ordinului de Merit al Parlamentului European, lidera de la Chișinău a afirmat că va fi luată în calcul orice soluție viabilă, inclusiv unirea cu România, dacă eforturile curente de aderare vor întâmpina obstacole serioase. Aceasta este a treia oară în 2024 când președinta subliniază public această opțiune, inclusiv în cadrul unor dezbateri internaționale.
Din punct de vedere legal, procesul de reunificare nu prezintă impedimente majore, întrucât dreptul internațional acceptă modificarea frontierelor prin acord reciproc. Totuși, potrivit fostului secretar de stat Iulian Fota, această chestiune este încă complexă din perspectiva politică și geopolitică, necesitând consens deplin între România și Moldova. Stările sociale ar putea pune, de asemenea, provocări semnificative, având în vedere că aproximativ 40% din cetățenii moldoveni susțin Unirea, comparativ cu circa 70% în România.
Specialiștii subliniază că interesul crescut pentru reunificare vine pe fondul unui referendum din 2024 privind aderarea R. Moldova la UE, care a fost aprobat cu mare dificultate, obținând doar 50,46% din voturi. Mai mult, pentru o eventuală unificare, România ar trebui să gestioneze strict diferențele economice și sociale, fiind necesară o aliniere rapidă a salariilor și pensiilor, a comentat Iulian Fota.
Analistul Dionis Cenușa estimează că retorica președintei are și o miză politică internă, aceasta pregătindu-se pentru viitoarele alegeri, într-un context în care aderarea la UE până în 2030 pare puțin probabilă. Astfel, Sandu folosește scenariul reunificării pentru a exercita presiuni asupra Bruxelles-ului, în vederea accelerării procesului de integrare.
Pe planul securității, există obstacole majore legate de regiunea separatistă Transnistria, susținută de Rusia și scăpată de sub controlul central de la Chișinău. De asemenea, Moscova a extins accesul la cetățenia rusă pentru locuitorii din această enclavă, ceea ce ridică riscul prezenței militare rusești pe teritoriul Uniunii Europene în cazul unei unificări. Această situație amplifică complexitatea oricărei decizii privind reunificarea.
Conform declarațiilor lui Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.MD, declarațiile Maiei Sandu nu îi aduc avantaje politice imediate, dar reflectă temeri reale legate de viitorul țării și dificultățile potențiale în procesul de integrare europeană. Astfel, președinta încearcă să protejeze realizările administrației sale într-un moment de incertitudine privind extinderea UE.
În interviuri acordate în acest an unor presauri internaționale, Maia Sandu a susținut că ar vota pentru Unire într-un eventual referendum, dar a punctat că o asemenea decizie trebuie să aparțină în mod exclusiv cetățenilor și să fie sprijinită de o majoritate clară. Reunificarea rămâne o opțiune strategică ce intră în categoria scenariilor politice și diplomatice complexe, cu implicații profunde la nivel regional.
